De ce crește violența domestică de Crăciun. Mărturia unei femei care a decis să divorțeze de Ajun: „Am făcut un cadou tuturor!”

”Nu ești bună de nimic! Ești o slugă, ca toate femeile! Ești bolnavă psihic, chem ambulanța să te ia! Ce cauți aici, du-te la mă-ta!”. Asta a auzit Amalia în permanență, în ultimii doi ani de căsnicie. 

Copilul ei era martor la înjosirea ei. Sărbătorile? Un iad. Abuzul emoțional la care era supusă o transformase, nu se mai recunoștea pe sine, aproape că nu mai exista. Devenise o stafie care se mișca între casă și serviciu, ducea copilul la școală, făcea mâncare. Dar ea, Amalia, nu mai era acolo.

Mi-a fost foarte greu să iau decizia că trebuie să ies din relație, dar decizia a venit într-o zi de decembrie. 24 decembrie… M-a certat că am avut o zi împreună cu mama mea de cumpărături. Și mi-am dat seama că eu nu vreau să fiu certată că mă văd cu mama în pregătirile de Crăciun.

Amalia, 40 de ani, abuzată de fostul soț:

Acela a fost momentul în care a riposat prin fermitate. ”I-am zis și lui, că mereu am fost directă, că după sărbători bag actele. Nu m-a crezut. Toată perioada aia a fost una clasică, de umilință, de înjosire. Pentru că ceea ce am avut acasă au fost ani și ani de abuz emoțional și psihologic care s-a întrerupt doar prin divorțul meu”, își amintește astăzi Amalia. 

Are 40 de ani, un loc de muncă într-o companie la care se poate dedica cu totul, cu mintea și inima, și cel mai important, un copil care îi mulțumește că nu l-a mai ținut captiv în acea casă a groazei.

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine” | EXCLUSIV

Depresie, gânduri sinucigașe și o groază permanentă

„Am avut doi ani pe care i-am depășit cu greu de depresie cu gânduri sinucigașe, am avut un copil care la un moment dat vorbea de depresia lui, un copil care nu frecventa școala și care nu putea fi recunoscut: nu se spăla, nu voia să meargă la școală, devenise agresiv, vorbea de sociopatii”, mai spune femeia.

Astăzi zâmbește mult. Vorbește repede și precipitat. E fericită că s-a întâlnit cu fetele, prietenele ei, ca să sărbătorească. 

Toate femeile care s-au adunat la seara organizată de Asociația Anais sărbătoresc Crăciunul, dar în realitate își sărbătoresc și libertatea. 

Se sărbătoresc pentru că au avut curajul să pună capăt violenței. „Mi-am făcut un cadou și am făcut tuturor un cadou pentru că am putut într-un final să pun stop. Sunt chiar mândră de mine, deși nu credeam că pot să ies din această relație, unde era acest om minunat în viața mea, alesul meu, tatăl copilului… Cred că azi lucrurile merg mai bine pentru toată lumea”, mai punctează femeia.

Recomandări

LIVE TEXT | Rezultate alegeri SUA 2024. Donald Trump a câștigat Pennsylvania și e aproape de al doilea mandat

Abuzul psihologic, monstrul ignorat din relații

Amalia nu a avut nevoie de ordin de restricție, nu a avut vânătăi. Lupta din familia ei se dădea cu vorbe grele și înjurii care i-au trasat ca niște cuie răni pe suflet.  

„La început, n-am știut că atunci când mă amenință că îmi cheamă poliția și salvarea să mă ridice din casă, erau fapte de intimidare și că ține de un abuz emoțional, n-am știut că modul în care mă determina sistematic, prin înjosire: „du-te acasă la mă-ta, ce cauți aici, ia tramvaiul și du-te. Asta nu e casa ta! Bă, dar așa se culcă un copil? Bă, dar mă-ta, știi ce e? E o slugă? Așa sunt femeile, trebuie să le spui ce vrei să facă, ca la menajere!”.

Astea sunt lucruri care în timp își pun amprenta asupra ta și nu-ți dai seama pentru că e un șoc emoțional. El era alesul meu, era iubitul meu. Iubitul meu care râdea de mine că aș putea să am o boală psihică.

Amalia, 40 de ani, abuzată de fostul soț:

„După ce am băgat actele de divorț, la câteva zile, în momentul în care am decis să sun la Anais, mă aflam pe stradă și îmi era atât de rău fizic din cauza stresului și a presiunii pe care el o făcea asupra mea ca să mă determine să renunț, încât mergeam pe stradă ținându-mă de garduri”, spune Amalia. 

Recomandări

Un copil grav rănit într-un accident de autocar este executat silit de avocați. Întâi, aceștia s-au îndreptat împotriva tatălui

Atunci a a sunat la Asociația Anais și a primit sprijinul de care avea nevoie: consiliere psihologică și juridică și un grup de suport format din alte femei care au trecut prin experiențe similare și au înțeles prin ce trece.

Sărbătorile și realitatea lor crudă

Iar sărbătorile sunt perioade sensibile, în care agresorii găsesc mai ușor motive să-și verse frustrările. „În general, femeile țin mult la familie și amână cât pot să treacă perioada sărbătorilor. În plus, apar tensiuni între soții plecați din țară și cei rămași. Se întorc acum și sunt tensiuni acolo acumulate din cauza absenței unui partener și a apărut un nou tip de violență de sărbători”, spune Carmen Nemeș, președinta Asociației Anais.

Aceste cazuri sunt cele înregistrtate, cele care ajuns la spital sau poliție. În realitate, mult mai multe sunt victimele violenței domestice. Sunt cele despre care gura lumii spune că „se complac” sau lumea crede și că „le place”. 

De ce femeile se întorc de mai multe ori în relațiile abuzive până să ia decizia de a le pune capăt?   

De ce se întorc la agresor

„Psihologii numesc fenomenul spirala violenței. În orice cuplu există o perioadă de acumulare a tensiunilor, o izbucnire a acestora, după care urmează o perioadă de reproș și o perioadă numită luna de miere. Întotdeauna, după răbufnire urmează luna de miere și în subconștientul fiecăreia dintre noi urmează această componentă că după ce tensiunea a ieșit, urmează o perioadă bună”, spun cei de la Asociația Anais.

”Specialiștii consideră o femeie are, uneori, și cinci încercări să iasă din spirala violenței. Ca să ieși, ai nevoie de familie, de prieteni, de adăpost, de poliție, de spital, de o grămadă de oameni care trebuie să se pună în jurul acestei persoane să se asigure că ea nu se mai întoarce. Dacă ea nu are unde să meargă, iar dacă unde se duce este judecată sau condamnată, ea se întoarce la agresor”, spune Carmen Nemeș, cea care lucrează de ani de zile cu victimele violenței.

Ce le mai fac pe femei să rămână în relații toxice? Frica de necunoscut, responsabilitatea de a crește copiii singură, amenințările constante că dacă pleacă i se vor lua copiii, promisiunile partenerului că se va schimba, vinovăția că partenerul nu se va descurca fără ea și că doar ea îl poate ajuta. Iar această vinovăție o receptează ca fiind generată de societate, care o judecă. Așa, fără să ne dăm seama, noi toți facem victimele să rămână lângă soții agresori, noi cu mentalitatea că nu lași o căsnicie pentru o palmă sau că „unele o merită”.

În 2019, cel mai nesigur loc pentru o femeie este propria casă. În propria casă sunt ucise cele mai multe femei. Este o statistică la nivel mondial. Probabil așa va fi și în 2020. Și totuși, mai există Amalia și sute de alte învingătoare ca ea. Care astăzi sărbătoresc un altfel de Crăciun. Și fac alte planuri pentru anul viitor. 

Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro