Litoteca Naţională a României adună eşantione de pe întreg cuprinsul ţări iar forajele au o valoare ştiinţifică inestimabilă. Pecuniar vorbind, carotele pot aduce economii substanţiale statului sau firmelor care concesionează perimetre miniere. Detalii cu privire la orice zăcământ de pe teritoriul României pot fi accesate astfel fără vreo deplasare în teritoriu, care ar impune realizarea de lucrări de foraj ce pot depăşi 6.000 de euro pentru un metru liniar.
“Forajele includ de asemenea eşantioane din galerii închise, din zăcăminte epuizate sau din zăcăminte în conservare care au valoarea inestimabilă întrucât redeschiderea acelor galerii miniere are un cost uriaş. Este o diagrafie vie a subsolului naţional al României”, explică pentru Libertatea directorul general al Institutului, Ştefan Marincea.
Forajele tranziţiei
“În anul 1996 cineva a uitat că pe acest teren, încă din anul 1983, funcţiona în administrarea Institutului Geologic al României, Litoteca Naţională care include asenţa geologiei româneşti”, continuă directorul.
Firma care a intrat în posesia terenului se numeşte Prospecţiuni S.A., controlată de omul de afaceri Ovidiu Tender. Din cauza insolvenţei, pământul de sub Litotecă este valorificat în 2017 către o firmă de imobiliare. Iniţial, în actul de vânzare-cumpărare se specifică faptul că acestă ”bibliotecă de piatră” a Românei nu va fi evacuată de noul proprietar, până în anul 2020.
Zilele acestea însă, la registratura Institutului, a ajuns o adresă de la un executor judecătoresc, spune Ştefan Marincea. “Noul proprietar doreşte evacuarea de urgenţă a acestei mari valori naţionale pentru valorificarea terenului în scopuri imobiliare. Din punct de vedere teoretic dacă acest bun nu ar fi un bun naţional şi nu ar avea caracteristice de bun naţional totul ar fi simplu. Am primit o somaţie, aşteptăm cu interes. Am notificat executorul judecătoresc că este o imposibilitate fizică şi aşteptăm cu interes urmarea”, continuă directorul.
Materialul geologic adăpostit de Litotecă presupune condiţii speciale de relocare: mobilier specific, reinventariere şi reorganizare dar şi un imobil special. “Institutul geologic are în calitatea de chiriaş, de administrator al unui bun naţional, dorinţa de a muta aceasta inestimabilă colecţie de roci şi eşantioane dar într-un orizont de timp rezonabil pentru că nu are capacitatea fizică şi materială de a o muta. Nu cred că există o societate în România care poate să deplaseze 600 de tone de roci în opt zile.
Banii vin cu „ţârâita”
Costurile pe care le presupune mutarea tezaurului geologic nu sunt de neglijat. „Din punct de vedere financiar un început există. Prima parte, relocarea colecţiilor, am estimat-o că ar presupune un cost de 1,2 milioane de lei care ne-a fost bugetat de Ministerul Cercetării şi Inovării. În a doua etapă, estimările cele mai modeste care presupun practic edificarea unei noi clădiri tip hala industrială pe un teren aflat în administrarea IGR, presupun costuri mult mai mari, de circa 5 milioane de lei şi un orizont de timp suficient de mare. În afară de subvenţii ne gândim să apelăm la ajutorul tuturor specialiştilor. E o colecţie naţională, prin propunerea unor teme de cercetare care să implice şi personalul din universităţi care ne-ar permite pe de altă parte să prezervăm pentru viitorime acest patrimoniu deosebit”, conchide directorul.
Litoteca Naţională a României conţine circa 600 de tone de carote, echivalentul a 60 de kilometri fizici de foraje, respectiv 6.000 de kilometri de cilindri organizaţi alfabetic după zonele de proveninţă. Valoarea ştiinţifică a forajelor realizate în România este inestimabilă, dar din punct de vedere financiar, calculat în preţurile de astăzi, s-ar cheltui 36 de miliarde de euro pentru colectarea, catalogarea şi depozitarea lor.
Primul doctorat susținut la Politehnica din București, în 1936, a fost al unui american
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro