Haos în depozite

Trei luni de așteptare pentru o husă de telefon și alte câteva produse electronice care nu valorează mai mult de 20 de dolari. Destui români, clienți ai magazinelor chineze online, sunt nemulțumiți de timpul de livrare. După o călătorie de aproape 6.000 de kilometri, produsele ajung la Biroul de Schimb Internaţional şi la Centrul Regional de Tranzit Bucureşti, de pe Calea Giulești. Este locul care, prin dezorganizare, dublează distanța dintre Beijing și București.

 

 

În urmă cu patru ani, Poșta Română a vrut să simplifice procesul de livrare a coletelor. Erau plângeri multe și soluții puține, așa că s-a inventat un sistem prin care toate coletele din București și Ilfov să fie centralizare într-un singur punct: Centrul de Tranzit. De acolo, comenzile trebuie distribuite direct către clienți. Dar pachetele din afara Uniunii Europene continuă să aibă întârzieri de câteva săptămâni, reclamă cititorii noștri. Așa că am cerut aprobarea Poștei Române pentru a filma în Centrul de Tranzit. Răspunsul companiei de stat a fost următorul:

”Vă aducem la cunoştinţă că solicitarea dumneavoastră de a filma în spaţiul Poştei Române, destinat primirii şi depozitării coletelor extracomunitare, nu a fost aprobată, întrucât este vorba de o unitate de procesare şi prelucrare a trimiterilor internaţionale, care trebuie să asigure anumite standarde de securitate, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare”, a transmis Poșta Română. 

De fapt, nici urmă de securitate. Reporterii Libertatea au intrat fără eforturi în depozitul din zona Pasajului Basarab,  o hală imensă ce arată ca o fabrică dezafectată. În față sunt parcate celebrele camioane roşii pe care este inscripţionat mare „Poşta Română”. În interior, maldăre de colete, înghesuite în saci de rafie. Aceștia, la rândul lor, stau aruncați unul peste celălalt, fără vreo organizare aparentă. Angajații magaziei, puțini la număr, fac muncă de hamal.

 

În timp ce vorbim cu un angajat al Poștei Române, doi colegi de-ai săi descarcă sacii dintr-o mașină a companiei. Coletele sunt aruncate neglijent, unele peste celelalte, chiar dacă unele cutii ar putea conține obiecte fragile.

– Da, e un colet din China cumpărat în octombrie anul trecut. Am luat tot felul de huse de telefon.

– Și e număr de recomandare?

– E simplu. Și mi s-a zis că la Centrul de Tranzit. E posibil? Că la ce aveți aici, cred că nu mai găsim nimic.

– E posibil. Dar ,,la simplu” nu-i trimite ,,urmărită” și nu putem decât să… Nu avem cum să vă ajutăm. Deci ăștia sunt toți la saci, așa, și nu ai cum să…

– Și trebuie să îi verificați pe toți, sau cum?

– Da. Trebuie să-i luăm pe toți la mână, să-i verificăm.

– Poate de-asta durează.

– De-asta durează. Păi vin… azi am avut 800 de saci de la China.

– 800?

– Da.

Traficul de containere derulat prin Portul Constanța în 2017 a fost de 6.472.000 de tone, potrivit Companiei Naționale de Administrare a Porturilor Maritime.

Din acest total, 74.833 de tone reprezintă traficul cu mărfuri necontorizate din China, constând în combustibili minerali solizi, produse metalice, echipamente și mașini, mai arată compania într-un răspuns pentru Libertatea.

Explicațiile Poștei Române

Redăm aici răspunsul integral al Poștei Române pentru Libertatea, după ce reporterii noștri au cerut accesul în Centrul de Tranzit. Îl publicăm pentru că informațiile pot avea caracter utilitar pentru clienții Poștei, chiar dacă ele nu au întotdeauna corespondență în realitate.

•  Trimiterile extracomunitare simple având valoare sub pragul care impune taxarea (10 Euro) sunt îndrumate, pentru distribuire, prin oficiile din cartier, după ce, în prealabil, au primit liber de vamă. Aceste trimiteri sunt înregistrate electronic la Biroul de Schimb Internaţional (BSI), într-o aplicaţie dedicată a Poştei Române, iar borderoul se emite electronic şi este prezentat, zilnic, autorităţii vamale. Borderourile cuprind toate informaţiile solicitate de către autoritatea vamală, care acordă liberul de vamă la BSI. După ce trimiterile primesc liber de vamă, sunt îndrumate către oficiile poştale ce aparţin adresei de destinaţie şi se elimină disconfortul timpului îndelungat petrecut în oficiile poştale cu asistenţă vamală. Astfel, la oficiile cu asistenţă vamală ajung doar trimiterile recomandate cu valoare, în vamă, de peste 10 Euro şi acele trimiteri recomandate sub 10 Euro pentru care Biroul Vamal de Interior Poştă nu a acordat liber de vamă, şi a cerut îndrumarea către oficiile cu asistenţă vamală.

 

 •  La oficiile poştale vamale, coletele internaţionale din spaţiul non-UE sunt procesate în aceeaşi zi. Conform normelor oparatorului naţional de servicii poştale, avizarea clientului trebuie să se efectueze în termen de maximum 10 zile, însă pentru oficiile vamale din Bucureşti, respectiv OP 5 şi OP 6, s-a luat o serie de măsuri, astfel încât clienţii să intre mai rapid în posesia trimiterilor lor. Astfel, termenului de avizare a fost redus de la maximum 10 zile, la maximum 3 zile de la intrarea coletului în oficiu. Termenele de avizare pot suferi însă modificări, în funcţie de volumul expediţiilor, în perioade aglomerate. La fiecare oficiu vamal există angajaţi ai Direcţiei Generale a Vămilor, care întocmesc formalităţile vamale.

•  Din noiembrie 2017, Poşta Română a prelungit programul de lucru al OP 5 şi OP 6, astfel încât clienţii au mai mult timp la dispoziţie pentru întocmirea formalităţilor vamale impuse de Direcţia Generală a Vămilor şi a intra, astfel, mai rapid în posesia coletelor. Dacă, până la 20 noiembrie 2017, clienţii îşi puteau ridica trimiterile doar în zilele de luni, miercuri şi vineri, în intervale orare scurte de timp, noul program de lucru este de luni până vineri, pe toata perioada de funcţionare a oficiilor poştale, mai exact, în intervalul 08.00-20.00. 

• Biroul de Schimb Internaţional utilizează aplicaţia informatică Track&Trace, aplicaţie utilizată pentru înregistrarea electronică, la nivelul BSI, a tuturor trimiterilor poştale internaţionale. Aplicaţia oferă posibilitatea de urmărire (doar pe teritoriul României) a trimiterilor poştale internaţionale înregistrate.

Citește și: 

HP și Apple și-au crescut puternic vânzările de calculatoare. Topul producătorilor de PC-uri

 

Urmărește-ne pe Google News