Cuprins:
Printre miile de ucraineni ajunși în România sunt și femei, și bărbați care au plecat din Mariupol, oraș de aproape 450.000 de locuitori, mai populat decât Clujul. Cei veniți în România țin legătura din ce în ce mai greu cu rudele rămase de acolo.
Mariupolul, orașul-cheie de la Marea Azov aflat în drumul culoarului Crimeea-Donbas, e o comunitatea uriașă sub asediu, în care activitățile economice și alimentarea cu energie au încetat.
Cele două tabere se acuză reciproc
Vicepremierul Ucrainei, Irina Vereșciuk, susține că evacuările nu sunt posibile din cauza rușilor. Iar cordoanele umanitare, în special ajutoarele care ar trebui să vină din Zaporojie, rămân blocate pe drum, la zeci de kilometri de oraș. Kremlinul susține contrariul, că „neonaziștii țin oamenii din Mariupol blocați, folosindu-i drept scut uman”. Versiunea rusă e însă pusă sub semnul întrebării chiar de către ONU. Agenția rusă TASS cita oficiali ruși care pretind că până și ONU, care are reputația unei neutralități exersate în zonele de conflict, ar răspândi vești false despre o școală distrusă din oraș. Potrivit ONU, care nu e partizana nici uneia dintre părți, catastrofa umanitară din Mariupol a fost produsă de asaltul armatei ruse.
În acest timp, la Mariupol o fetiță a murit deshidratată în urmă cu o săptămână. Deshidratată, printre dărâmăturile casei în care locuia.
„Catastrofă”
Din București, rudele – care nu vor să-și dezvăluie identitatea din mai multe motive – povestesc cum bărbații rămași acolo le dau vești din ce în ce mai proaste.
Unul dintre ei s-a filmat ca să descrie ce se întâmplă acolo. „Vă rugăm pe voi să-l difuzați”, a spus, pentru Libertatea, o rudă refugiată în București.
În video, bărbatul apare blurat, pentru că „oamenii din Mariupol care ajung în presa internațională sunt căutați de ceceni. Expuși sunt mai ales sunt voluntarii care încearcă să ajute oamenii și care se plimbă pe străzi”, a explicat refugiata ucraineană.
Ce spune omul din Mariupol?
„Bună ziua! Orașul Mariupol, 10 martie, prânz. Ne aflăm în centrul orașului. Vă voi spune câte ceva despre situație. Situația umanitară e foarte dificilă. Nu mai e nimic în oraș, nu mai e gaz, nu mai e lumină, nu mai e apă, nu mai e căldură, mâncarea e pe terminate, avem probleme cu apa. Orașul e aproape de un colaps umanitar.
Orașul e în pragul unei catastrofe militare, căci cerul orașului Mariupol nu e protejat, nu avem sisteme de apărare aeriene. Vă cerem ajutorul, sprijinul, protecție și un cer închis. Închideți cerul!”, spune bărbatul.
Avioanele inamice zboară nestingherite, se lansează în raiduri asupra universităților, bibliotecilor, spitalelor, maternităților.
Bărbat din Mariupol:
„Am reușit să vorbesc și azi cu el”, a spus ruda din România duminică, 13 martie, la trei zile după filmare. „Iar situația e la fel, nu s-a schimbat nimic. Li s-a spus că acea caravană de ajutoare e blocată în continuare la Berdiansk, alt port, de unde nu se poate deplasa din cauza bombardamentelor de pe traseu. Mulți civili au murit pe acel drum”, a adăugat femeia.
„Din 15 în 15 minute, din cer cade câte un proiectil”
Femeia adăpostită la București a povestit și cum e viața rudei de acolo și a apropiaților acesteia. „Efectiv, din 15 în 15 minute, din cer cade câte un proiectil. În ultimele zile s-a stat mai mult în adăposturi, e prea periculos să ieși de acolo”.
Cât despre mâncare, „se face foamea de câteva zile, convoiul nu poate ajunge din cauza atacurilor de pe drum”. Doar voluntarii mai ies la suprafață. Și rar. Pentru că mașinile au rămas fără combustibil, iar drumurile se fac pe jos.
Cum orașul n-a fost pregătit pentru așa ceva, n-a avut nici rezerve de apă, iar apa s-a obținut din zăpadă topită și din ploi.
Ruda aflată la București:
Iar legăturile cu lumea exterioară sunt atât de puține. „Semnal la telefon au doar în câteva puncte prin centrul orașului, la fel și net”, încheie ea.
Puteți citi și corespondențele Libertatea din Mariupol:
Libertatea a avut un trimis special în Mariupol încă de la începutul războiului, pe jurnalistul Mircea Barbu. El a stat câteva zile în oraș și apoi a plecat spre Kiev, împreună cu o parte din oamenii care au apucat să iasă din oraș, înainte de a fi încercuit.