După preluare, caii au fost transportaţi la o fermă de lângă Medgidia şi adăpostiţi într-un saivan pentru oi. Hrana animalelor a fost asigurată, din fonduri proprii, de Asociaţia Save the Dogs, de lângă Cernavodă. Acum câteva zile, proprietarul fermei a informat Consiliul Judeţean că nu mai poate ţine caii.
„Măriuţa”, pusă pe drumuri
Prima reacţie a vicepreşedintelui CJ Petre Enciu, cel desemnat să coordoneze mutarea cailor, a fost să sune la asociaţiile de protecţie a animalelor. „M-a sunat miercuri domnul Enciu şi m-a întrebat dacă doresc să preiau caii. Am zis că da. El mi-a spus să fac o cerere şi să vin după ei”, declară Daniela Popovici, fondatoarea Asociaţiei „Măriuţa”, din Desa, Dolj.
Joi dimineaţă, Daniela Popovici a venit la ferma de lângă Medgidia, dar vicepreşedintele Enciu se răzgândise: caii trebuiau întâi testaţi pentru anemie infecţioasă ecvină (AIE), o boală fatală şi contagioasă. La sediul CJ, s-au întrunit în şedinţă şefii de la Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Constanţa şi de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Constanţa.
Daniela Popovici a stat la început afară, până a venit la serviciu preşedintele CJ, Mihai Lupu. Şeful Consiliului a comentat despre lipsa de comunicare şi a invitat-o pe femeia de la „Măriuţa” la discuţii, înăuntru. „La şedinţă, mi s-a spus că îmi trebuie un certificat sanitar-veterinar, un cod de exploataţie pentru cai. Nu-l am, dar e un document pe care medicul veterinar cu care colaborez mi-l poate trimite, dacă e nevoie”, a explicat Daniela Popovici.
Asociaţia „Măriuţa” a făcut rost de acest certificat a doua zi, după şedinţa de CJ. Prea târziu.
Cadavrele cailor, încă pe câmp
Vicepreşedintele Enciu a insistat că transferul cailor nu poate fi făcut decât cu respectarea strictă a regulilor în vigoare. „Recunosc, legea e ambiguă, am stat două zile să ne lămurim dacă e răspunderea Consiliului Judeţean să ridice cadavrele cailor rămase pe domeniul public, pe câmp. Ne-a sesizat Primăria Techirghiol că trebuie să le luăm de acolo, noi, Consiliul, şi ne-am uitat pe lege. Acolo scrie că responsabilitatea noastră sunt cadavrele de animale din gospodăriile ţăranilor, nu de pe domeniul public”, a spus Enciu.
26 de cai au fost prinşi de autorităţi din zona bălţii Zarguzon. Unul dintre ei a murit gâtuit, când a fost urcat în TIR. Doi au murit la ferma de lângă Medgidia. Iar în canalele de lângă lac sunt doi cai morţi, care zac aşa de câteva săptămâni. „În total, cinci cadavre”, numără vicepreşedintele CJ. „Va trebui să ne ocupăm, să facem o achiziţie urgentă de servicii de incinerare”.
„Am înţeles că dumneavoastră nu aveţi resurse”, i-a spus Enciu Danielei Popovici. Asociaţiile de protecţie a animalelor îşi finanţează, în general, activitatea din donaţii şi sponsorizări. Vicepreşedintele a admis că nici Consiliul Judeţean nu are resurse să se ocupe de animalele luate în custodie. „Nu avem buget pentru aşa ceva, dar când va ieşi bugetul pe acest an, va fi prevăzută o sumă şi pentru astfel de servicii”.
Cu excepţia transportului de la Techirghiol la Medgidia şi a testelor pentru AIE, instituţiile statului român nu au cheltuit, deocamdată, niciun leu pentru caii recuperaţi.
„În zonă mai sunt mulţi cai, tot ai lui Țucă”
După două ore de deliberare, vicepreşedintele Enciu a ieşit din şedinţă şi a anunţat reporterii că „s-a ajuns la o hotărâre verbală, lucrăm şi la acte”. Caii vor fi împărţiţi în două loturi: „primii zece, cei mai nesănătoşi, vor merge la adăpostul Save the Dogs, din Cernavodă, restul, la Delfinariul din Constanţa”.
„Tot ce mă interesează e ca aceşti cai să ajungă într-un adăpost unde sunt condiţii corecte, să aibă şi îngrijire medicală. Îi vom microcipa şi înregistra pe numele Consiliului Judeţean. Se află în custodia noastră 45 de zile, după care proprietarul poate veni să-i revendice şi eu, Consiliul, trebuie să ştiu să-i spun unde sunt caii.
Petre Enciu, vicepreședinte CJ Constanța:
Proprietarul cailor este Marius Valentin Ţucă, procuror DIICOT Constanţa.
Oficialul CJ a precizat că ancheta e treaba Poliţiei, nu a lui. „Proprietarul, conform legii, trebuie să dovedească faptul că acele animale sunt ale lui. Altfel, nu le poate lua înapoi. Nu ştiu cum poate dovedi. Am înţeles că e un iubitor de animale. Ştiu că în acea zonă de lângă lac se află în continuare încă mulţi cai, tot ai lui”, a declarat Enciu.
Țarcul vacilor pitice
La şedinţa de la sediul CJ a fost chemat şi directorul Delfinariului, medicul veterinar Adrian Bîlbă. „Îl ştiu pe procurorul Ţucă, i-am tratat animalele. Venea la mine pentru câini, nu pentru cai. Ştiam că are oi, capre, vaci. Caii sunt pe numele soţiei şi al fratelui său. El spune că sunt toţi ai lui. E un mare iubitor de animale. Dar un animal are nevoie, pe lângă dragoste, şi de altele”, a nuanţat Bîlbă. „Nu ştiu cum va dovedi procurorul Ţucă faptul că deţine caii cu acte. Dar să ştiţi că în judeţul Constanţa sunt foarte mulţi cai care nu au respectat legislaţia de înregistrare şi de emitere a paşaportului”.
În parcul zoologic de lângă Delfinariu, caii trimişi de CJ vor sta în fostul ţarc al vacilor pitice. Angajaţii Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii au curăţat locul de pietroaie. Directorul Bîlbă susţine că spaţiul e suficient pentru 12 cai: „Vom pune nisip, să nu mai fie baltă, şi pământ, dar în perioada asta nu se prea găseşte pământ”.
Ţarcul e în pantă, fără iarbă, doar noroi, şi e destul de asemănător cu relieful din zona bălţii Zarguzon. Întreţinerea cailor transferaţi de la Medgidia va fi suportată de Delfinariu. „Din economiile noastre. Mă gândesc că am putea organiza o subscripţie publică, iubitorii de animale să contribuie cu bani la hrana şi tratamentele cailor”, spune directorul. Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii se află în subordinea CJ Constanţa.
Pregătiri la Cernavodă
La adăpostul Save the Dogs, de lângă Cernavodă, condiţiile sunt incomparabil mai bune. „Dar nu ne permitem să luăm decât zece cai. Şi aşa va fi un pic de înghesuială”, spune Andreea Manea, reprezentanta asociaţiei. Pentru caii de la Techirghiol va fi eliberat un grajd mare, unde se răsfaţă acum numai doi mânji.
Asociaţia are clinică veterinară, 45 de angajaţi şi dispune de un teren de 7,5 hectare unde se află, pe lângă grajdurile cailor, Casa Pisicilor, cabanele măgăruşilor şi ţarcurile celor peste 600 de câini.
„Asta e deviza noastră: bunăstarea animalelor. Nu e suficient să-i asiguri unui animal doar apă şi mâncare, trebuie să-i asiguri şi îngrijire, adăpost corespunzător şi un mediu apropiat de specificul lui. Să luăm zece cai e un mare efort, din toate punctele de vedere, chiar dacă avem o experienţă de peste 20 de ani în domeniu”, a adăugat Andreea Manea.
Save the Dogs a dus hrană cailor de la Techirghiol din momentul când aceştia au fost plasaţi la ferma de lângă Medgidia. Andreea Manea spune că asociaţia nu intenţionează să ceară vreun ajutor de la stat: „Proprietarul fermei ţine oi acolo, nu avea deloc mâncare de cai. Dar a donat şi el, de milă, o maşină cu morcovi. Când curăţam ţarcurile cailor, ne-am trezit cu domnul Enciu, că vine în inspecţie. Nu ştiam cine este. I-am zis, dacă tot a venit, să pună mâna pe găleată şi pe lopată, să ducă balega. Ceea ce a şi făcut”.
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 27Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro