După ce s-au opus construirii depozitului de deșeuri pe pășunile satului, crescătorii de vite din Valea Putnei au rămas fără subvenții de la APIA: „Ne-au călcat în picioare la comanda politicului!” | VIDEO & FOTO

Pe lângă cei opt săteni care au contestat, cu nume și prenume, decizia autorităților, pe lângă o societate de avocați din Cluj și un activist de mediu din Suceava, s-a alăturat și Asociația Crescătorilor de Animale Bucovina – Valea Putnei. Aceasta apare ca petent în procesele cu CJ Suceava, cu Primăria Pojorâta și cu Agenția Regională pentru Protecția Mediului Bacău.

Despre lupta localnicilor din Valea Putnei contra depozitului de deșeuri ați putut citi în prima parte a reportajului. În partea a doua, aflați cum autoritățile județene au transformat într-o mare miză fânul de la botul a 40 de vaci care pasc pe lângă respectivul depozit.  

Contractul de concesiune, întârziat de primărie

Asociația Crescătorilor de Animale Bucovina – Valea Putnei nu e specializată în protecția mediului sau în acțiuni de nesupunere civilă. Ea se ocupă exact cu ceea ce indică numele ei: creșterea de vite. A fost înființată în 2006 și are 23 de membri. În jur de 40 de animale, cele mai multe, vaci de lapte, sunt luate în evidențele asociației. Președintele asociației este chiar liderul rezistenței din Valea Putnei, inginerul pensionar Aristide Maxim. 

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Pe lângă procesele legate de groapa de gunoi, domnul Maxim trebuie să se ocupe și de procesul cu APIA. La acest litigiu s-a ajuns în urma unui șir de acte administrative de inspirație discutabilă, pe care președintele asociației le numește, pe scurt, „răzbunare”.

Asociația încheiase cu Primăria comunei Pojorâta un contract de concesiune pentru aproximativ 100 de hectare teren agricol – pășune. În 2012, contractul a fost prelungit pentru 10 ani, până în mai 2022. 

Pe baza bucăților de pășune concesionate de primărie, Asociația depunea un dosar prin care solicita subvenții la Centrul Județean APIA Suceava. Subvențiile respective sunt distribuite din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și provin, în majoritate, din bugetul UE și, parțial, de la bugetul de stat. 

„De-a lungul anilor, au mai fost controale, dar nu ne-au găsit nici un fel de probleme. Doar o singură dată, am avut de înapoiat în jur de 360 de lei, pentru o porțiune neconformă de parcelă. Dar s-a întâmplat pe vremea fostului președinte al asociației”, spune Aristide Maxim. 

„Când am solicitat prelungirea, primăria comunei a semnat cu întârziere contractul. Eu documentele pentru APIA le aveam pregătite, îmi lipsea numai adeverința de la primărie, pe suprafața pe care ne-au concesionat-o, și contractul, noul contract de concesiune. Au băgat procedura în lucru când nu era nevoie să mai facă lucrul ăsta. Trebuiau să ne acorde contractul. Ei au motivat că «dacă mai sunt și alții?». Păi, chiar dacă mai sunt și alții, ne scoți la licitație, când noi avem drept de preempțiune? Cum?! Două chestiuni care se bat cap în cap, c-așa fac birocrații noștri, din instituțiile publice”.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

„Te privesc așa, ca pe un nimeni”

Drumurile la Primăria Pojorâta și interacțiunea cu funcționarii publici de acolo, precum și cu funcționarii publici de la Centrul Județean APIA l-au stors de răbdare și de optimism pe inginerul pensionar. 

„Birocrați ca ăștia ar merita demolați, pur și simplu, împrăștiați de-acolo și puși oameni competenți și cu bunăvoință, că ei sunt în slujba noastră, nu noi, cu capul plecat și cu căciula-n mână, trebuie să mergem la ei, că trăiesc din taxele și impozitele pe care le plătim noi, de-acolo-și iau salarii grase, de-acolo au condiții ideale în birouri, îs niște domni”. 

Te privesc așa, ca pe un nimeni, se uită la tine și te sfidează în față, când te duci cu o problemă la ei. Și nu te duci cu o problemă absurdă, te duci cu problemele care sunt și e vorba de relația asta dintre cetățean și cel învestit acolo, prin vot. Că așa ajunge domnul primar să fie primar, prin votul cetățenilor…

Aristide Maxim, președintele Asociației Crescătorilor de Animale Bucovina – Valea Putnei:

Aristide Maxim își încheie tirada bătând mărunt cu latul palmei în masa din sufragerie. O palmă bătătorită, cu degete noduroase, care se mișcă precum elefanții printre teancurile de foi subțiri. Tăcere. Omul se apucă de ordonat iar documentele răsfirate pe milieuri. 

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

„Și zic să se întoarcă tinerii în România. La ce să se întoarcă?”. Cererea către Primăria Pojorâta pentru prelungirea contractului de concesionare a pășunilor e scrisă de domnul Aristide Maxim de mână. Cine mai scrie de mână? Și cu o astfel de mână, obișnuită cu alte unelte decât stiloul. Totuși, e un scris caligrafic, înclinat spre dreapta, cu rândurile aliniate perfect: „Domnule Primar”.

1,4 lei – litrul de lapte

Noul contract pentru pășuni a fost semnat abia în 18 iulie 2022, la câteva săptămâni după ce expirase termenul de depunere al dosarelor la APIA. A fost nevoie de sesizarea Prefecturii, care a dat dreptate crescătorilor de vite din Valea Putnei și i-a pus în vedere Primăriei Pojorâta să respecte legea. Primăria deja formase o comisie pentru organizarea unei licitații. 

La prețul de 210 lei/hectar/an, Asociația se angaja să plătească în conturile Primăriei o chirie de 22.219 lei, în două tranșe. 

„Am depus dosarul la APIA, până la urmă. Puteam încă primi subvenții, dar cu penalizare de întârziere”, precizează șeful asociației din Valea Putnei. „În sarcina noastră cade curățarea și întreținerea pășunilor, repararea gardurilor de la parcele. Sunt vacile oamenilor din Valea Putnei, ne-am asociat ca să putem valorifica laptele. Îl dăm cu 1,4 lei litrul de lapte cu 3,7 la sută grăsime. Mai adăugăm 60 de bani, să fie 2 lei, să fie omul mulțumit. Trebuie plătit și lăptarul, și motorina pentru transport”. 

Tot din banii de la APIA, asociația condusă de Aristide Maxim a construit o fermă, un grajd, cu spațiu de depozitare a furajelor, a laptelui, cu maternitate pentru viței, magazie și birouri. „Noi ne doream să creștem, dar alții vor să ne ducă la pierzanie”, comentează președintele asociației, privind la staulele goale. „Probabil va trebui s-o vindem, dacă intrăm în insolvență”.

APIA Suceava, inspecție în absență

De la APIA, la sediul asociației din Valea Putnei a venit, în 2022, o notificare privind verificarea dosarului depus cu un an înainte. Agenția îi informa pe fermieri că are „suspiciune de nereguli” și că va efectua un control al suprafețelor de pășune declarate în acte. 

Inspectorii APIA au sosit în Pojorâta pe 20 septembrie 2022. „Eram plecat din localitate, pentru a rezolva o problemă de familie, cu o moștenire a soției. M-a sunat inspectorul, mi-a spus că vor veni a doua zi în Valea Putnei, să fiu și eu prezent. De fapt, au verificat parcelele în ziua aia, fără să mai aștepte să fiu de față”, spune Aristide Maxim. 

În dosarul depus la APIA, noi am trecut doar suprafețele eligibile din parcelele concesionate de primărie. Inspectorii au fotografiat doar marginile cu tufișuri și arboret, necurățate, pe care nici nu le declarasem, de fapt. Apoi încă nu era depășită data-limită, 15 octombrie, până la care puteam face lucrări de curățare pe parcele.

Aristide Maxim, președinte Asociația Crescătorilor de Animale Bucovina – Valea Putnei:

În urma inspecției, consilierii Centrului Județean APIA Suceava au întocmit un raport nefavorabil Asociației Crescătorilor de Animale Bucovina – Valea Putnei. Trei parcele în suprafață totală de 27 de hectare au fost declarate neeligibile pentru finanțare. 

Asociația a fost înștiințată că are de dat înapoi în jur de 43.000 de lei, adică aproximativ o treime din banii primiți pe anul 2021. De asemenea, până la achitarea datoriei, plățile aferente anului 2022 sau alte plăți erau suspendate.

Datoria a urcat la 50.000 de lei

Aristide Maxim spune că a fost informat de problemă doar în februarie 2023, când s-a dus la Suceava, la Centrul Județean APIA, să întrebe ce se întâmplă cu cererea de finanțare. „Am făcut împrumut la bancă, să ne putem desfășura în continuare activitatea. Să avem bani de plătit lăptarul și motorina. Credeam că vor veni subvențiile pe 2022 și vom achita din ele”. 

Fermierii din Valea Putnei au contestat procesul-verbal care-i obliga la rambursarea unei părți din finanțarea pe 2021. Dar, susține Aristide Maxim, nici măcar așa n-am putut vedea raportul cu motivele pentru care ni se cer banii înapoi. Asociația a dat în judecată APIA, cerând anularea și suspendarea deciziei prin care i se taie finanțarea. Curtea de Apel Suceava a respins cererea de suspendare, în decembrie anul trecut (dosarul 2328/86/2023/a1). Judecarea cererii de anulare a rămas pe rolul Tribunalului Suceava și a ajuns la al cincilea termen.

Până se pronunță instanța, la datoria imputată de APIA se adaugă dobânda. În prezent, suma de înapoiat a ajuns la peste 50.000 de lei. „Noi am lucrat legal, am întocmit dosarele și le-am depus la timp. Ne-am văzut de treabă și, cu toate astea, suntem călcați în picioare la comanda politicului. Pentru că ne-am opus ca în comuna noastră, pe pășunea satului, să fie ridicat un depozit de deșeuri”, afirmă Aristide Maxim. 

„Ce facem cu vacile? Le dăm la abator?”

În procesul cu APIA, președintele asociației din Valea Putnei a plătit avocatul din propriul buzunar. „Acum nu mai pot să le dau oamenilor nici acei 1 leu și 40 de bani pentru litrul de lapte. Trebuie să opresc 20 de bani pentru motorină și lăptar. Întrebarea e cu ce-o să ne hrănim animalele, dacă nu avem cu ce achita chiria pentru pășune. Fânul din grădinile noastre îl ținem pentru iarnă. Ce-o să facem cu vacile? Le vindem la abator, cu 15 lei kilogramul? Nu avem cu ce plăti taxele și impozitele. Nici ratele la creditele luate pentru a face ferma. Nu avem cu ce plăti muncitorii care au înlocuit gardurile la parcele”. 

Pentru Aristide Maxim și ceilalți crescători de vite din Valea Putnei, ultimii doi ani au semănat cu un coșmar din care nu mai găsesc ieșire. De la întârzierile cu actele emise de Primăria comunei Pojorâta la  sancțiunea aplicată de APIA doar cu o explicație sumară, totul a mers din nefast spre dezastru financiar.

În funcție de decizia Tribunalului Suceava, mica asociație se va îndrepta fie spre faliment, fie spre linia de plutire. Dacă se îndreaptă spre linia de plutire, rămâne riscul autorizării depozitului de deșeuri, a cărui funcționare va afecta direct calitatea aerului, a apelor, a pășunilor și, implicit, activitatea crescătorilor de animale din zonă. 

ANAF a trimis deja somații de plată pe adresa asociației. Oamenii îl sună pe domnul Maxim, să-l întrebe ce se întâmplă, dacă vor trimite vacile la păscut, ca în ceilalți ani, sau le vor ține acasă. Presiunile vin din toate părțile și situația ar putea părea disperată. De fapt, e dincolo de disperare. Dincolo de norii de furtună și de documente. Lupta s-a ridicat acum spre zona aceea de albastru tăios, a cărei lumină n-o suportă oricine. „Ei nu știu din ce aluat sunt făcut eu”, își repetă inginerul pensionar mantra și aranjează la loc dosarele pe canapea. 

Am solicitat de la Centrul Județean APIA Suceava lămuriri cu privire la decizia de a suspenda plățile pentru Asociația Crescătorilor de Vite Bucovina – Valea Putnei și de a cere bani înapoi. În răspunsul scris pentru Libertatea, APIA a invocat faptul că „informațiile privind procedurile judiciare” nu pot fi făcute publice, deoarece asta ar „aduce atingere unui proces echitabil”. 

Proiectul Centrul de Management Integrat al Deșeurilor din Județul Suceava, finanțat cu peste 7 milioane de euro, bani europeni, a schimbat viața locuitorilor din două comune: Pojorâta și Moara. Schimbarea n-a fost în bine. 

Dacă la Pojorâta depozitul de deșeuri încă n-a fost dat în funcțiune, dar oamenii trăiesc cu teama persecuțiilor și a cheltuielilor de judecată imputate de Consiliul Județean Suceava. La Moara, unde localnicii n-au opus rezistență, efectele amplasării unui astfel de obiectiv în zonă sunt deja vizibile și, pe zi ce trece, tot mai greu reversibile. Despre cum s-ar putea transforma Pasul Mestecăniș, dacă va fi autorizat depozitul de deșeuri, citiți mâine, în partea a treia a reportajului. 

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro