AYLIN GHELA: „Până acum am fost doar abramburiți cu schimbări”
Aylin Ghela are 17 ani și este elevă în clasa a XI-a la Colegiul Național George Coșbuc din București. Îi place actoria, ba chiar a avut un rol și în filmul lui Tedy Necula, “Coborâm la prima”. A cochetat și cu dansul, și cu desenul, face mult voluntariat, lucrând în special cu copiii defavorizați, și dă meditații încă de când a început liceul.
Este olimpică la mai multe materii, inclusiv la limba latină, la care a ajuns anul trecut în etapa națională. Premiile la olimpiada de latină i-au asigurat admiterea fără examen la una dintre facultățile Universității de Vest.
Aylin a participat la mișcarea #foaiagoală la simularea examenului de bacalaureat. A făcut în opt pagini radiografia sistemului de învățământ. Și-a asumat rolul de voce a unei generații de elevi care se confruntă cu subfinanțarea educației, cu materie supraîncărcată, cu schimbări făcute de miniștri în mijlocului anului școlar și cu profesori care nu își iau în serios meseria și a enumerat toate aceste probleme în ceea ce ar fi trebuit să fie lucrarea ei la limba română.
“Mișcarea asta a fost șansa tinerilor de a arăta că au o voce. Îmi doresc o schimbare. Nu vreau să fiu nevoită să plec din țară. Am răbdat prea mult. De când am început școala și până acum doar am fost abramburiți cu diferite schimbări de materie, de programă, nu s-a făcut nimic concret care chiar să ne ajute să ne dezvoltăm, să devenim oameni mai buni, să fim pregătiți pentru viață”, spune Aylin.
Cunoștințele pe care le-a dobândit de-a lungul timpului au venit prea puțin prin intermediul școlii, explică ea, ci mai mult din experiențele personale, prin faptul că s-a implicat în foarte multe proiecte, activități de voluntariat, concursuri și nu numai. Asta pentru că școala nu îi pregătește pe viitorii adulți pentru viață, ci îi încarcă cu informații și îi obligă să tocească formule și comentarii literare.
«Cursurile de prim-ajutor sunt mai importante decât tocirea unei materii pe care nu o voi folosi în viitor»
Elevii au nevoie de o materie adecvată pentru etapa lor de învățare, este de părere Aylin, de laboratoare și materiale pentru experimente științifice, iar ceea ce se încadrează acum ca activități extrașcolare, de exemplu cursurile de prim-ajutor sau cele de public speaking, ar trebui să fie integrate în programa școlară obligatorie.
“De ce nu facem cursuri de dezvoltare personală, de ce nu le dăm tinerilor curajul să se exprime, să spună ce gândesc? Aș vrea să văd că avem cursuri de prim-ajutor. Mi se pare vital să știi să oferi prim-ajutor. E mult mai important decât să învăț ceva pe de rost la o materie pe care nu o voi folosi peste 10 ani. Sau ateliere de gătit, de făcut ceva manual. De lucrurile astea te lovești după ce termini școala, nu de formule”.
«Nu este normal să spunem că un om care știe să-și facă meseria este o excepție»
Aylin este dezamăgită că s-a ajuns în situația în care normalitatea este considerată excepție. Se referă la puținii profesori care își fac cu drag meseria. Și-ar dori ca, așa cum elevii sunt verificați constant, și dascălii să fie evaluați periodic, pentru că ei sunt cei care își pun amprenta pe următoarele generații.
“Foarte mulți profesori au nevoie de o evaluare psihologică periodică, să vedem clar dacă ei chiar sunt apți de a preda în continuare. Ei își pun amprenta pe următoarele generații și este foarte important cum și-o pun. Sunt profesori care chiar nu au ce căuta în sistem, nu fac decât rău, îi fac pe copii să-și pieardă încrederea în ei, să fie demoralizați, să le displacă școala. Școala ar trebui să fie un loc al științei, să îți placă să absorbi toate cunoștințele ca un burete. Există și excepții, iar asta mă bucură, dar deja nu este normal să spunem că un om care știe să-și facă meseria este o excepție. Asta ar trebui să fie normalitatea”, spune liceana.
Eleva a luat nota 1 la simularea de bacalaureat la limba română și se așteaptă la aceeași notă și la istorie, unde și-a scris din nou pe lucrare nemulțumirile legate de educație. Unii profesori au susținut-o în demersul ei, au felicitat-o, însă alții au criticat-o și i-au reproșat că a instigat la un protest agresiv, pentru că i-ar fi îndemnat și pe colegii ei să dea foaia goală sau să își scrie nemulțumirile. Însă ea doar le-a pus în vedere că au și această opțiune, pe lângă posibilitatea de a-și evalua cunoștințele.
Profesoriilor le este teamă să-și arate susținerea, crede Aylin.
Nu vrea să-și spună părerea despre clasa politică, pentru că nu vrea să facă politică. Vrea doar ca un ministru să facă ceea ce ar trebui să facă un om cu această funcție.
Către ministrul educației: «Dacă vrea să facă o schimbare bună, acum e momentul»
“Am văzut răspunsul pe care doamna ministru i l-a dat fetei din Satu Mare. Pentru ce a spus dumneai, că schimbările nu se fac peste noapte, am atât să-i spun: schimbările se fac peste noapte, ordonanțele s-au dat peste noapte. Dacă vrea să facă o schimbare bună, e momentul să o facă”, este mesajul lui Aylin pentru Ecaterina Andronescu.
Nu s-a hotărât ce vrea să facă mai departe, nu ar vrea să se mute din țară, dar dacă este nevoită, o va face. Ce știe este că vrea să ajute oamenii, să-i influențeze în bine.
“Vreau să am ocazia să pot sta în țara mea, fără să simt că îmi este potențialul astupat de alte nereguli. Iar pentru tineri, pentru următoarele generații, mesajul meu este următorul: aveți încredere în voi, aveți o voce și să nu vă fie frică să spuneți ce credeți. Pentru că ce spuneți voi contează”.
ANDY VARGA: «Am deșertat sacul!»
Andy Varga, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Național Mihai Eminescu din Satu Mare, a protestat cu ocazia examenului de simulare a probei de bacalaureat la limba și literatura română. Îi picase comedia – “ce poate fi mai frumos?” -, dar puștoaica de 17 ani a ales să trateze o “chestiune arzătoare”, vorba unui personaj din Caragiale.
Lucrarea ei a fost notată cu 1, ca nivel de competențe. Dar pe foile de examen apar câteva observații amuzate, cu roșu. “Nu știu dacă va citi oricum cineva până aici”, scria Andy. Și răspunsul cu roșu: “Am citit J”. Plus o apreciere la sfârșit: “Foarte bine”.
Am discutat pe Skype cu Andy despre protestul ei, despre reacțiile colegilor și ale profesorilor: “Am deșertat sacul, ca să spun așa, am scris tot ceea ce mă nemulțumește. Adevărul e că nu doar sistemul nostru de învățământ ar trebui modificat pentru ca țara noastră să nu mai decadă pe zi ce trece. Nu le am cu politica, însă cred că actuala conducere nu ne ajută deloc”.
Andy a cerut condiții decente de învățământ: “Avem școli cu toaleta în fundul curții, cu tencuiala căzută, fără căldură, fără apă curentă, fără hârtie igienică”.
«Școala ne strică basmele»
Alte nemulțumiri? Una legată de orele de română: “Ar trebui să fie mai interactive”. Și mai ușor cu lecturile obligatorii, pentru că obligația și analiza literară în exces strică plăcerea cititului: “Nu spun nu, sunt marii noștri scriitori, lucruri de cultură generală. Dar Harap-Alb nu mai are farmec, de când am ajuns s-o analizăm în toate detaliile”. “Știi că nu e doar pentru copii, e povestea inițierii unui tânăr în viața adultă”, “Tocmai, că acum am aflat că-i așa. Când eram mici, era un basm, era o plăcere să-l citești”.
Andy citește multă literatură fantasy: seria Harry Potter, Labirintul, Percy Jackson și olimpienii.
Manualele? “Trebuie adaptate la actualitate. Ar fi frumos să se facă manuale fără greșeli stupide. Sunt convinsă că nu sunt intenționate, dar… Ar trebui să existe o tabletă care să aibă toate manualele pentru noi. Să nu mai cărăm ghiozdanele de 7-8 kilograme. Știu că argumentul multora este: eu, pe vremea mea, căram nu știu câte manuale, am dat Bac-ul la nu știu câte materii… Tocmai de aia. Au trecut peste 30 de ani de atunci, ar trebui să ne folosim de tehnologie, până la urmă, și acest interviu este făcut cum? Pe Skype”.
«Cred că toți îl jucăm pe Cetățeanul turmentat»
De la școală, ar vrea să afle mai multe lucruri utile. Materii considerate neimportante, ca economia și educația civică, ar trebui luate în serios. Ne învață cum să plătim o taxă, cum să gestionăm bugetul unei firme. Școala nu ni le explică, ne lovim noi de ele, în viață. Și educație juridică ne-ar trebui”. În plus, la anul, Andy are drept de vot, dar nu a aflat din școală ce presupune acest drept. “Dacă am în plan să merg la vot, va trebui să mă interesez singură despre treaba asta”.
Pe lângă activitățile din Consiliul Elevilor, în care este președinte pe județ, Andy studiază chitara și teatru, vrea să urmeze o școală de actorie, deși e la profil real, matematică-informatică. “Unde dau la facultate? Întrebarea, în primul rând, e dacă rămân în țară. Mi-ar plăcea să fac studiile în limba engleză”.
De ce teatrul? “Din mai multe motive. Unul dintre ele este că pe scenă poți să îți exprimi și să îți lași sentimentele la vedere, fără să înțeleagă lumea prin ce treci. Apoi trebuie să îți ții sub control sentimentele, să nu le scoți dacă nu se potrivesc cu personajul. Mi-aș dori să joc un personaj care să fie un minieu, un personaj care să semene cu mine”.
Ce personaj, din teatrul românesc ar vrea să joace Andy? “Îmi vine în minte «O scrisoare pierdută». Vrem, nu vrem, e o piesă de actualitate. Cred că în momentul de față toți îl jucăm pe cetățeanul turmentat, nu știm ce să facem, votăm răul cel mai mic”.
Colegii au fost șocați, profesorii, indiferenți
După ce s-a aflat de protestul ei, colegii de clasă au fost “oarecum șocați. Se așteptau, dar nu erau siguri că am s-o fac. Nu pot să spun neapărat că am avut o susținere din partea lor. Nu li s-a părut ceva uau!. Iar profesorii n-au zis nimic. Doar doamna de română, care mi-e și dirigintă, mi-a zis ca la anul să nu protestez la simulare”.
Andy este o elevă de 10 și 9, cu medie generală peste 9,60. “Nu sunt o paria, cum mă văd unii”, “Ba da, ești oaia neagră rebelă”, “Sunt persoana care a decis să ia cuvântul. Nu vreau să fiu un roboțel. Nu vreau să ies din școală, la 18 ani, fără să știu nimic”. Alte momente de revoltă, din clasa întâi până acum? “Da, am încercat întotdeauna să-mi fac dreptate, dacă am considerat că nu e OK ce s-a întâmplat”.
«Dacă nu pentru mine, măcar pentru cei care vin după mine»
“De ce ai mai ținut să protestezi, dacă tot nu le pasă colegilor și te gândești să pleci la studii în străinătate?”, “Pentru că vreau, nu vreau, este țara mea. Îi văd pe părinții mei cum se zbat zilnic și se uită la această politică. Persoane adulte din jurul meu suferă de pe urma felului în care e condusă țara. Cât despre sistemul de învățământ, dacă nu eu, măcar generațiile următoare să se bucure de ceva mai bun. Pentru cei care în septembrie vor intra în clasa întâi există încă o șansă”.
Mesajul lui Andy pentru ministrul educației: “Mi-ar plăcea foarte mult să ne întâlnim, să facem o dezbatere publică. Dumneaei a spus că nu se pot face modificări peste noapte și că protestul meu e fără subiect. Cred că tocmai dumneaei a făcut modificări peste noapte, când a introdus simulările la clasa a VII-a. Protestul nostru este cu subiect: sistemul de învățământ. Cu predicatul: are nevoie de o îmbunătățire”.
Citate
“Mi s-ar părea o idee bună să avem manualele pe tablete. Iar dacă se face o greșeală, să existe un soft care să corecteze. Nu să tipărim alte manuale. Ar fi în beneficiul tuturor, și al țării noastre, în care defrișăm păduri și ne mirăm de ce nu mai avem aer”
“Părinții ar trebui să discute întâi cu copiii, nu să-i amenințe. Fiecare generație, cu drumul ei”
“Bac-ul diferențiat e o idee bună și nu prea. Ar fi fost OK să ai posibilitatea să alegi ce tip de Bac vrei să dai. Nu să ți se impună să dai un anumit tip de Bac”.
“Foarte mulți elevi n-au protestat de frică. De frica profesorilor, a părinților. Am găsit pe Facebook un comentariu care suna în felul următor: «Sunt mamă de elev de clasa a XI-a, dacă el dă foaia goală, o să îi dau și eu farfuria goală la prânz și la cină»”.