În 2016, în cadrul Asociaţiei Nevăzătorilor din România, filiala Bacău, a fost demarat un proiect ambiţios, utopic chiar, de a da şansa unor oameni care nu au văzut niciodată lumina Soarelui, sau care au grave probleme de vedere, să urce pe scenă şi să joace într-o piesă de teatru. Şi astfel a luat fiinţă Inocent Theatre, singura trupă de actori nevăzători din România, care va juca, în premieră, pe 11 iunie, de la ora 18:00, pe scena Teatrului Evreiesc, din Bucureşti.
”De-a lungul vieţii, am întâlnit multe persoane iubitoare de artă, care m-au îndrumat şi pe mine să îmbrăţişez acest drum. Până la urmă, viaţa în sine este o scenă de teatru unde noi, oamenii, ne lovim de tot felul de probleme. Ei bine, faptul că nu văd scena sau spectatorii nu mă împiedică să dau viaţă personajelor. Aşa cum am învăţat să depăşesc obstacolele vieţii, aşa am învăţat să interpretez roluri pe scenă„, spune Florin Covacs, care are 37 de ani şi face parte din trupa Inocent Theatre încă din 2016.
Acesta ar vrea ca spectatorii, dar şi restul oamenilor să înţeleagă că nevăzătorii nu trebuie priviţi ca o povară pentru societate, ci se pot integra fără probleme, ba chiar pot provoca diferite emoţii celor care îi privesc, prin intermediul artei.
”Eu nu mai văd aproape deloc, dar mi-au plăcut foarte mult piesele de teatru, ascult mult teatru radiofonic. Şi m-am gândit că, deşi sunt nevăzător, aş putea interpreta un rol. Şi am devenit, astfel, profesorul Udrea, din spectacolul Steaua fără nume. Iar dacă publicul spectator va schiţa un zâmbet şi trei aplauze, pentru noi este extraordinar de bine şi de frumos”, a declarat pentru Libertatea Eugen Baba, 65 de ani, actor în cadrul trupei Inocent Theatre.
„Luminile scenei strălucesc la fel pentru toţi actorii, chiar dacă noi nu le vedem. Suntem la fel ca ceilalţi oameni care învaţă rolurile vieţii, rolurile personajelor. În plus, însă, există mândria de a putea urca pe scenele marilor teatre, precum cea a Teatrului din Bacău, a celui din Galaţi, sau cum va fi această experienţă de la Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti„, explică Laura Damian, de asemenea, actriţă în cadrul Inocent Theatre.
Din trupă mai fac parte Simona Gavril, Vasile Damian, Iulian Cioinag, Elena Dumitru şi Cristi Maric, iar regizorul care pune în scenă întreaga piesă este Bogdan Matei, actor la Teatrul Municipal din Bacău şi şef de promoţie al Facultăţii de Teatru din Iaşi. Dar cel care a venit cu ideea înfiinţării unei astfel de trupe de actori, unică în România în acest moment, a fost Cristi Maric, vicepreşedinte al Asociaţiei Nevăzătorilor din Bacău.
„Mi-am dorit foarte mult să fac Institutul de Artă Teatrală, să devin actor, dar din cauza problemelor de vedere, nu am fost susţinut de nimeni, astfel că până la urmă făcut cursurile unui liceu sanitar pentru nevăzători şi atât. După ce am devenit vicepreşedintele Filialei Bacău a Asociaţiei Nevăzătorilor, în 2016, am decis să înfiinţez o trupă de teatru formată din actori care au această deficienţă. Am început cu un spectacol uşor, dedicat în special membrilor asociaţiei, au urmat apoi câteva scheci-uri şi acum jucăm o piesă grea, Steaua fără nume, pe scenele unor teatre mari din România, iar spectatorii nici nu realizează că actorii sunt nevăzători„, a spus, pentru cotidianul Libertatea, Cristi Maric, cel care se ocupă de managerierea trupei Inocent Theatre, dar care are, de asemenea, rolul principal în piesa care se va juca pe scena Teatrului Evreiesc din Bucureşti.
De câte ori a încercat să promoveze realizările actorilor şi spectacolele de teatru organizate de Inocent Theatre, Cristi Maric spune că s-a lovit de indiferenţa mass-media, fiindcă „majoritatea radiourilor, televiziunilor şi ziarelor sunt preocupate de scandaluri sau de politică şi niciodată nu e timp şi spaţiu pentru a se scrie o ştire despre nevăzătorii care fac ceva unic în România”. Dar, speră ca odată cu spectacolele pe care trupa de teatru le va susţine în Bucureşti şi pe scenele altor teatre din ţară, să le fie mai uşor să obţină sponsorizare pentru proiectele viitoare. „Decorurile costă, deplasările costă, orice spectacol costă şi nu am putea acoperi aceste costuri fără ajutorul oamenilor de bine, care ne susţin în lupta noastră de a fi oameni normali şi de a constribui la dezvoltarea societăţii”, mai spune Cristi Maric.
CITEȘTE ȘI
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro