VIDEO INTERVIU / Dacian Cioloș: „Membrii Guvernului nu gândesc cu mintea lor”. Ce își reproșează din perioada în care a fost premier și cum caracterizează mandatul lui Dăncilă

– Guvernarea tehnocrată a primit și primește critici din partea partidelor politice.
– Au fost critici din partea celor care n-au avut curajul să-și asume guvernarea într-un moment în care erau proteste în stradă. Și au preferat un guvern independent. Aveau majoritatea în Parlament și puteau să guverneze foarte bine, dacă știau ce au de făcut.

– Ce greșeli vă asumați din perioada cât ați condus guvernul?
– Probabil că am greșit că am avut încredere în partidele care ne-au promis susținere atunci când am mers cu un program de guvernare în Parlament. Dacă am fi fost mai realiști de la început, am fi abordat, probabil, lucrurile altfel, pentru că era clar că era nevoie de niște reforme, de corectat niște lucruri care au fost puse sub preș sistematic. Am început un pic târziu, unele lucruri n-am apucat să le ducem la bun sfârșit, altele au fost anulate imediat după…

– Ce n-ați reușit, ce a fost anulat?
– Am început debirocratizarea, a dat rezultate. Dar, pentru a fi consolidată, era nevoie și de o reformă care să ducă la profesionalizarea administrației publice, prin depolitizare, transparentizare, digitalizare. Lucrul acesta n-am reușit să-l facem, am avut un proiect în toamna lui 2016, dar era deja prea târziu.

„Greșeala mea? Nu am comunicat mai bine, i-am lăsat pe guralivi să vorbească”

– Alte nereușite?
– Am făcut schimbări în sistemul de sănătate, pentru transparentizarea cheltuielilor. Am încercat să schimbăm tipul de management, una e să fii un medic foarte bun și alta e să conduci foarte bine un spital. Lucrurile astea la noi sunt amestecate. Am decis să le separăm, dar decizia a fost anulată în 2017. Au fost decizii legate de mărirea salariilor și a pensiilor. Am ajuns la concluzia că e nevoie de o reașezare a salariilor. Am început să lucrăm la un proiect de lege pentru echitate în salarizare, l-am lăsat în Parlament. Din păcate, PSD a venit apoi cu o altă abordare, mai populistă, pentru că a vrut doar mărirea imediată a salariilor. Și rezultatul îl vedem.

– E ceva ce ați face diferit, dacă ați fi din nou la putere?
– Nu am face diferit, am continua. Am aborda altfel relația cu Parlamentul, mult mai pragmatic. Am fi comunicat mai bine. Dacă am ceva să-mi reproșez e asta: că nu am comunicat mai bine românilor și am lăsat pe alții, guralivi, să vorbească.

– Care «unii»?
– Cei care au stat deoparte, cărora le-a fost teamă să-și asume guvernarea, când oamenii au ieșit în stradă după Colectiv. Cei care și-au asumat atunci o reîmprospătare a partidelor și a clasei politice. Pentru că eu asta am înțeles atunci, în noiembrie 2015. Ei au stat pe margine și-au fluierat. Noi ne-am văzut de treabă.

„Pentru PSD, era mai confortabil să ne fluiere de pe margine”

– De ce n-ați comunicat mai bine?
– Pentru că noi am fost concentrați în primul rând pe a face niște lucruri, nu pe a vorbi. Am învățat pe parcurs că la un astfel de nivel și o astfel de responsabilitate e la fel de important să spui ceea ce faci și să explici precum lucrurile pe care le faci. Dar asta se învață. Noi am venit din medii profesionale diferite, cu ideea și cu buna credință că am fost numiți să facem treabă. Am avut o relație bună cu Parlamentul, în sensul că ne-am dus acolo de câte ori am fost chemați. Însă, după alegerile locale, tonul partidelor politice, mai ales al PSD, s-a schimbat. Au început să joace rolul partidului de opoziție, care critică, deși abia trecuseră câteva luni de când au lăsat guvernul baltă. Și au început să critice pe problemele pe care le-am moștenit de la ei, nu le puteam noi crea în câteva luni.

– De exemplu?
– De exemplu, subvențiile pentru agricultori. Au tot criticat că n-au fost plătite la timp. N-aveau cum să fie plătite la timp. Sistemul informatic nu era gata. L-am găsit împrăștiat pe jos, a trebuit să adunăm bucățile, să le punem cap la cap. Pentru unele partide, pentru PSD, era mult mai confortabil să stea pe margine, să fluiere și să critice lucruri despre care știau că nu vor merge, pentru că așa le-au lăsat. Dar cam ăsta e obiceiul la PSD: crești salariie, populist, după care te retragi în opoziție și îi lași pe ceilalți să plătească oalele sparte. Apoi vii glorios și spui că vrei să faci lucruri bune, dar nu te lasă ceilalți. Cam asta pregătesc ei și acum. Dacă domnul Dragnea și alții de pe-acolo n-ar avea probleme în justiție și n-ar avea nevoie de ordonanțe, să le rezolve, probabil că înainte de alegeri ar aplica aceeași tactică.

– Se vorbea intens despre intrarea dumneavoastră în politică, în toamna lui 2016. De ce ați refuzat să faceți de atunci pasul?
– N-am refuzat, am decis să nu intru în politică de la început. Nu venisem ca prim-ministru să joc o carte independentă, ca apoi să mă întorc ca salvator. Am venit asumându-mi un mandat foarte clar.

„Nu am văzut decât ideologii declarate la partidele din România”

– După plecarea de la guvernare, ați înființat PLUS. De ce a durat atât?
– La nouă luni după ce am depus documentele de înregistrare, cinci partide fuseseră înregistrate, al nostru, nu. Eram contestați pe formă, nu pe fond. Tot felul de contestații, cărora li se dădeau termene de trei săptămâni, o lună, o lună și jumătate. Și uite-așa, din termen în termen, n-am ajuns să putem discuta pe fond. A trebuit să apelăm la acea modalitate de înregistrare în care să nu apărem noi, cei cu nume mai cunoscute, pe lista fondatorilor. La o lună de la înființare, aveam deja câteva mii de membri. Acum avem în jur de 12.000.

– Care e doctrina PLUS, stânga, dreapta?
– Când am făcut programul politic, am pornit de la o abordare a realității din România. Sunt lucruri care trebuie făcute, indiferent dacă e un guvern de stânga sau de dreapta. Depolitizarea administrației publice trebuie făcută, stimularea antreprenoriatului pentru a crea locuri de muncă trebuie făcută. Altfel, ne împrumutăm de la străini pentru a plăti salariile. Reforme în sănătate, în educație, în politica de asistență socială trebuie făcute. Am arătat în programul nostru care sunt lucrurile care trebuie făcute și cum anume vom proceda. După ideile pe care le avem, după modul cum credem că ar trebui făcute, suntem în zona de centru-dreapta, după lectura ideologică europeană. Pentru că în România, din păcate, nu prea avem ideologii. Eu n-am văzut ideologii decât declarate la partidele politice.

„Noi n-avem nevoie de gărzi de corp când ne întâlnim cu oamenii”

– Ați fost prin țară, prin județe.
– Da, nouă nu ne e teamă să ne întâlnim cu oamenii. N-avem nevoie de gărzi de corp pentru asta.

– Ce-ați aflat nou, după aceste vizite, ce v-a surprins?
– Am simțit mult mai pregnant starea de tensiune, de furie, de frustrare la foarte mulți oameni. Am fost surprins să văd pensionari cărora le-a crescut pensia, puțin, dar care dincolo de pensie au nevoie de demnitate. Oameni care au muncit cinstit o viață întreagă nu pot să înghită că alții fură, că atacă justiția, în loc să meargă în fața justiției. E această tensiune. Am văzut oameni care ne-au spus: am bagajele făcute. Dacă nu iese nici de data asta, am plecat! Am înțeles că oamenii își vând pământul de nevoie. Că la 70-80 de ani nu-ți mai pui problema ce și cum o să lași moștenire, ci cum o să-ți sfârșești zilele. Și-atunci vând ce nu mai pot folosi.

– Ce soluții aveți pentru satul românesc, pentru acești oameni?
– Așa-zisa social-democrație a găsit doar soluții care să-i țină pe acești oameni dependenți de ei și de ajutoarele lor sociale. Ajutor social dat de primarul PSD, care condiționează direct sau indirect ajutorul social de susținere politică. Pentru a rezolva problema sărăciei, trebuie să ajuți oamenii să-și câștige traiul demn, să-și valorifice munca. Au produse pe care le dau la porci, la găini, nu au unde să le vândă la adevărata lor valoare. Aici e nevoie de măsuri pentru ca oamenii ăștia să aibă acces pe piață, pe toate tipurile de piață. Ne gândim să folosim platforme online, să punem în legătură corporatiști din mediul urban, care vor produse sănătoase și au resurse financiare, cu micii producători, care au nevoie să supraviețuiască.

„Treaba de premier o face Liviu Dragnea”

– Ce părere aveți despre cum își face premierul Viorica Dăncilă treaba?
– Care treabă? Că pe cea de premier o face domnul Dragnea, din păcate. Viorica Dăncilă nu știu dacă ea a înțeles că treaba postului de prim-ministru nu se face prin delegare. Oricât ai vrea să asculți de șeful tău politic, de partid, să fii premier înseamnă să-ți asumi direct responsabilitatea. Când ieși în afară, tu reprezinți guvernul. Nu poți vorbi pe persoană fizică, cum a spus dânsa, că și-a exprimat o părere personală despre mutarea ambasadei. Nu există păreri personale atunci când faci un discurs în fața unor oameni și tu te duci acolo cu ambasadorii lângă tine. Îmi dau seama că există responsabilități și după ce ai fost premier. Și ești întrebat de anumite lucruri legat de țara ta. Pentru că ai asumat o responsabilitate la un moment dat.

– Românilor care stau cu bagajele la ușă ce le spuneți? De ce să rămână?
– Dacă n-au plecat încă e pentru că ei au această credință, că lucrurile pot fi schimbate în bine. Le transmit că îi așteptăm să vină lângă noi. Și să știți că sunt unii care vin și unii care trebui să-și înfrângă teama. Antreprenori care se tem pentru afacerea lor. Guvernarea politică trimite instituțiile statului pe capul lor, să-i controleze până le dă o amendă. Mai nou, li se spune expliciit: ar fi bine să nu mai mergeți la proteste! Sau la evenimentele partidului cutare! Sunt oameni care vin și ne spun: vă susțin, dar, vă rog, înțegeți-mă că deocamdată prefer să nu mă expun că îmi risc afacerea în care am investit cam tot ce aveam.

„Cei care nu ne votează nu ne votează încă”

– Cum vedeți votantul PSD? Cum vedeți votantul PLUS?
– Noi ne adresăm tuturor. Nu facem genul ăsta de separare. Cei care nu ne votează putem spune că nu ne votează încă. Pentru că putem avea păreri diferite despre cum să facem anumite lucruri. Dar eu cred că în momentul de față e important să tranșăm pe niște fundamente. Credem că putem evolua ca societate tolerând corupția, hoția, incompetența, pe motivul că ne mai dau și nouă ceva și oricum nu putem face nimic pentru că suntem singuri? Sau credem că nu putem evolua ca societate altfel decât bazându-ne și construind cu oameni sinceri, onești, profesioniști? Și de-acolo abia putem începe discuțiile pe idei.

– Care sunt urgențele României?
– În primul rând, să lăsăm justiția să-și facă treaba. În primul rând. Apoi prioritatea trebuie să fie pe economie. Să stimulăm antreprenoriatul. Să creăm locuri de muncă pe bune. E foarte bine că a crescut salariul minim, că au crescut salariile la stat. Dar avem nevoie de locuri de muncă productive. Pentru că altfel, uitați ce se întâmplă, creșterea economică, aia cu care se tot laudă guvernul, e bazată pe consum. Și consumăm produse din import. Și ca să plătim aceste produse ne împrumutăm cu bani din afară. Practic, nu folosim resursele țării și potențialul nostru de dezvoltare, ci îndatorăm generațiile care vin, consumând acum pe datorie. Prioritatea unu: investiții pe bune, fără să dosim banii, să atragem investitori. În paralel cu asta, avem nevoie de o reformă a educației, mai ales a învățământului profesional.

„Tinerii, copiii de azi vor să fie luați în seamă acum, nu după ce cresc”

– Care e miezul răului din sistemul de educație?
– Avem un sistem bazat pe reproducere mecanică, pe învățat pe de rost. Și avem o generație care nu mai vrea să învețe pe de rost. Care vrea să se asume pe sine însăși, care nu mai e de acord cu modul de gândire a adulților, o generație care vrea să discute, să dezbată, să fie luată în seamă acum, la 12 ani, la 14 ani, nu să aștepte să ia Bac-ul, să termine facultatea, să aibă un job și-o familie și pe urmă o să discutăm cu tine. Tinerii și copiii de azi vor să-și trăiască viața aici și acum. Noi, din păcate, n-avem sistemul adaptat la modul acesta de comportament al generațiilor noi.

 

– De ce? N-avem profesori pregătiți?
– Avem profesorii capabili să facă lucrul ăsta, dar nu-i lăsăm s-o facă. Pentru că avem inspectori școlari numiți politic, ca să țină totul sub control. Mi-am dat seama de lucrul ăsta ca premier, când am decis, împreună cu ministrul educației Mircea Dumitru, să organizăm concursuri în mai mult de jumătate din școli, unde directorii erau numiți temporar. Am avut o grămadă de piedici. Profesorii care învață copiii să gândească cu mintea lor nu sunt bineveniți. Nu ești binevenit într-un astfel de regim atunci când gândești. Cel mai bun exemplu e Guvernul României. Acolo, din păcate, nu sunt aleși oameni care gândesc prin mintea lor, ci care sunt pilotați de cei care i-au susținut să ajungă miniștri. Ascultați-i, citiți-i și-o să înțelegeți. Ei, lucrurile astea trebuie schimbate, dacă vrem să nu ne plece valorile din țară.

Ce spune Dacian Cioloș…

… despre relația cu PNL: „Există un dialog și informal, și public. Asta spune ceva. Acum ne concentrăm pe a obține un rezultat cât mai bun la alegerile europarlamentare”

… despre alianța cu USR: „Vom vedea ce ne spun românii, dacă ne vor vota sau nu ne vor vota. Dacă răspunsul va fi unul pozitiv și încurajator, o să continuăm în aceeași direcție. Deocamdată, această alianță pare să fie bine percepută, pentru că oamenii au nevoie și de sentimentul ăsta de încredere, de forță, că într-adevăr poți să schimbi lucrurile, când pui pe masă un proiect politic. Noi propunem o alternativă politică, nu o alianță împotriva cuiva„

… despre comentariile Oanei Bogdan, membru în conducerea PLUS, privind proprietatea: „A fost un comentariu la un comentariu. A stârnit controverse pentru că a fost amplificat. Iei un comentariu din decembrie și îl scoți în martie în spațiul public. Nu au fost asumate aceste comentarii de Oana Bogdan, ca membru al partidului, nici de partid, sunt discuții despre viitor, pe care oricine poate să le aibă. Poziția PLUS e foarte clară, cu privire la proprietate„

… despre PLUS: „Provocarea noastră e să organizăm acest partid. Și de asta merg prin țară și o să mai merg. Avem foarte multe lucruri de făcut, în timp scurt. Dar oamenii care au venit au venit motivați. Nu i-a adus nimeni cu arcanul, nu i-a momit nimeni cu nimic. Cu siguranță, vom funcționa mai bine când vom reuși să punem la contribuție toate cele 12.000 de minți și de inimi pe care le avem la dispoziție. Pentru că vrem să lucrăm și cu mințile, și cu inimile oamenilor”

… despre protestele elevilor: „Cred că se întâmplă un lucru de care trebuia să ne fie teamă de mai multă vreme. Și anume: că o să ne prindă din urmă schimbarea de generație. Și o să avem din partea copiilor așteptări pe care nu suntem capabili să le împlinim, pentru că n-am știut să schimbăm lucrurile la timp”

… despre românii din străinătate: „În Belgia, am fost pe un șantier, unde lucrau numai români. Au spus că ar veni să muncească aici, în țară, pe bani mai puțini, dacă ar avea spitale în care să știe că nu mor dacă se internează, școli unde să-și dea copiii și să știe că nu ies rebuturi, un minimum de infrastructură și un stat cinstit, care n-o să-i hărțuiască și n-o să-i jecmănească de banii câștigați prin sudoarea lor”

... despre spitalele regionale: „Am petrecut un an să deblocăm lansarea licitațiilor pentru studiile de fezabilitate, am obținut fonduri, un grant, să le finanțăm. După presiuni asupra primăriilor, am obținut terenurile pe care urmau să fie construite aceste spitale. Au trecut doi ani și ceva și situația se află în același punct: banii nu sunt utilizați, studiile de fezabilitate nu sunt finalizate”

… despre referendumul pe justiție: „Asta e alegerea pe care trebuie s-o facem acum: tolerăm în continuare oameni mincinoși, corupți, care fac lucruri pentru ei și promovează incompetenți pe banii noștri? Sau facem pasul să ne-asumăm și să spunem că nu putem rămâne noi onești și profesioniști și să evoluăm într-o Românie paralelă? Pentru că asta trebuie evitat: Româniile paralele, nu statele paralele din capul domnului Dragnea și al altora ca dânsul”.

---

Citește și:

VIDEO/ “N-am insule Beline de ascuns!” Cioloș atacă felul în care politicienii din vechea gardă au adunat averi și case

Urmărește-ne pe Google News

• Dacian Ciolos 
• Liviu Dragnea 
• Viorica Dăncilă 
• Alegeri Europarlamentare 2024 România: Candidați și Proces Electoral 
• BEC - Biroul Electoral Central 
• Guvernul Romaniei