9 comentariiCristian Pascu, vicepreședinte al Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) ne explică ce înseamnă conceptul de economisire inteligentă și cum putem, ca plecând de la o sumă mică, echivalentul unei cafele, să ajungem la 150.000 de euro.
Urmărește interviul integral cu Cristian Pascu, vicepreședinte AAF:
Cum stăm cu educația financiară în România
Cristian Pascu: Un studiu Unlock făcut în 2021 pentru BCR, arăta că trei din patru români sunt nemulțumiți de situația lor financiară. Sunt convins că lucrurile s-au agravat din 2021, după izbucnirea războiului din Ucraina din 24 februarie 2022. Ulterior, apariția inflației, o inflație galopantă, cu două cifre. Sunt convins că lucrurile astea nu s-au îmbunătățit, ci dimpotrivă.
Un alt studiu făcut de Erste Bank în 2021, referitor la responsabilitatea educației financiare: “Cine este responsabil să facă educația financiară”, ne relevă niște date foarte interesante, aș zice eu: 55% din respondenți consideră că responsabilitatea educației financiare aparține școlii și altor sisteme de învățământ, 49% din respondenți consideră că aparține familiei și părinților, 41% din respondenți consideră că este treaba autorităților publice și tot 41% consideră că este treaba instituțiilor financiare și a băncilor, iar un procent semnificativ, 31%, consideră că este responsabilitatea mass-media.
Deci, ce ne arată lucrul ăsta? Ne arată cine este responsabil cu educația financiară: ori înveți în familie, ori în școala. Dar în România, educația financiară este o materie opțională, care de-abia a început să fie predată în clasa a opta, iar părinții, cred că sunt foarte puțini cei care știu să pregătească un buget și să le explice copiilor cu ce se mănâncă educația financiară sau care sunt instrumentele de economisire.
România este codașă la educație financiară și avem nevoie de educație financiară în primul rând prin școli, aș spune, pentru că părinții și ei, săracii, trebuie să învețe de undeva ca să poată să le explice la rândul lor, copiilor. Și atunci ce e de făcut? Ideea este să încercăm prin prin aceste emisiuni de educație financiară și prin școli, să arătăm oamenilor ce înseamnă să economisești inteligent, ce înseamnă educație financiară.
Să încercăm să îi explicăm unei persoane, atunci când vine să ia un credit, de ce nu este bine să și ia un credit dacă nu are suficienți bani, pentru că se îndatorează pe termen lung. Deci este bine să plaseze un depozit sau să își facă niște economii, să facă niște investiții cu banii pe care îi are. Pentru că inflația îți erodează puterea de cumpărare. E ca și cum ai munci la fel de mult, dar pe bani mai puțini, pentru că inflația îți mănâncă din puterea de cumpărare.
Dacă vorbim de inflația la nivelul anului trecut, în decembrie 2022, vorbim de o inflație oficială de 14,6%, dar la produsele de bază cu siguranță a fost și mai mare. Față de anul trecut, pe aceeași muncă, poate chiar mai mult, ai primit bani mai puțini. Așadar, da, este importantă educația financiară. Este importantă pentru că ne asigură fundamentele, noțiunile de bază pentru a putea lucra cu bani. Relația cu banii este una dintre cele mai lungi relații pe care le avem și este bine să fie una sănătoasă.
Cele 7 reguli de economisire inteligentă
Cristian Pascu: Conceptul de economisire inteligentă înseamnă practic să respectăm niște reguli. Ca în orice domeniu, ai niște noțiuni pe care trebuie să le respecți, așa cum ai protecția muncii: să nu bagi degetele în priză, să nu îți dai cu ciocanul peste degete. Așa e și cu educația financiară. Sunt niște reguli de bază care, dacă sunt respectate, aduc beneficii. Eu fac o separare între economisire și investire, pentru că pe partea de economisire este important să îți protejezi economiile, iar pe partea de investire este important să îți înmulțești economiile, să-ți înmulțești banii pe care îi ai la dispoziție.
Și atunci, din punct de vedere al economisirii, eu am șapte principii pe care le urmăresc și o să facem o diferențiere între economisire și investire. Pe partea de economisire, prima regulă de bază este regula pe care, teoretic, a auzit-o toată lumea, dar puțini o respectă. Regula 50-30-20. Ce înseamnă ăsta? 50% din venit, înseamnă cheltuieli uzuale, 30% înseamnă dorințe și nevoi pe termen mediu și lung și 20% înseamnă economii și investiții.
Deci, noi vorbim de partea aceasta de 20% și din asta derivă a doua regulă: plătește-te pe tine primul. Înseamnă că atunci când ai încasat salariu, pui deoparte întâi banii aia 20%. Bine, procentele pot să difere, dar astea sunt șabloanele. Întâi te plătești pe tine, banii de economii și investiții și după aceea cheltui din ei. Pentru că dacă te apuci și cheltui și zici că o să pui deoparte ce mai rămâne, nu o să poți să economisești. Întodeauna apar cheltuieli neprevăzute. Întotdeauna o să spui că am de făcut nu știu ce plată și o să îți dai seama că n-a mai rămas nici luna asta nimic.
A treia regulă este fondul de rezervă, fondul de urgență. Adică întodeauna din banii pe care îi iei, trebuie să pui niște bani de-o parte, să îți creezi acest fond de urgență pentru cheltuieli neprevăzute. Fondul de rezervă te ajută în situații neprevăzute și este bine să avem strânși cam între 4-6 salarii.
A patra regulă pe care o urmăresc eu, este aceea de a amâna 24 de ore dacă ai de făcut o cheltuială. Dacă a doua zi în continuare consideri că este important acel lucru, atunci poți să faci acea cheltuială. Nu lua decizia la impuls, ci gâdește-te să vezi dacă merită sau nu.
A cincea regulă este smart shopping-ul. Cu alte cuvinte, înseamnă cheltuieli pe care le faci inteligent. De exemplu, o cheltuială importantă nu o faci în sezon. Dacă eu vreau să mă duc la schi, nu o să-mi cumpăr schiuri iarna, pentru că sunt foarte scumpe, fiind în plin sezon. Asta înseamnă smart shopping. Ne gândim și ne uităm când este cea mai bună perioadă să facem cumpărături.
O altă regulă, a șasea este factorul “latte”. Vine de la acea cafea la care renunți. Ori o faci acasă, ori în loc să bei două-trei cafele, bei doar una. Si atunci sunt calcule făcute, de exemplu, la 16 lei o cafea, punem 8% dobânda actuală anualizată la un depozit, înseamnă 5.840 de lei pe an pe îi economisești. Dacă faci lucrul ăsta timp de 10 ani, o să ai niște surprize. La cursul de acum, o să acumulezi aproximativ 18.000 de euro, iar în 30 de ani, cu acea cafea de 16 lei la care renunți, poți să ajungi la 150 000 de euro. Acesta este factorul latte. Indiferent de sumă, încearcă să o pui deoparte. Că am mai auzit, apropo de educație financiară, că nu am bani. Se pot pune și 10-15 lei deoparte.
Și a șaptea regulă pe care o urmăresc, este una generală, referitoare la produsele bancare, la credit. Atenție la gradul de îndatorare. Nu vă îndatorați mai mult decât vă permite buzunarul. În teoria de specialitate, se spune că rata nu trebuie să depășească 30-40% din veniturile lunare. Au crescut indicii IRCC și ROBOR, spre exemplu. Sunt oameni care și-au pierdut locuința pentru că nu au mai putut să ramburseze creditele.
Cele 7 reguli de investire inteligentă
Cristian Pascu: În privința principiilor de de investire. Și aici am tot 7, ca să fie 7 cu 7. Prima regulă: investim pentru viitor. În momentul în care am decis să investim, nu privim pe termen scurt. Investițiile în viață se fac pe termene lungi. Nnu stăm și ne uităm tot timpul la cât e prețul, cât e valoarea, că s-ar putea să dăm în altele.
A doua regulă: nu stăm pe cash. Cash-ul este foarte rar rege. Știu că bunicii erau obișnuiți să păstreze banii la saltea. Dacă ne uităm la inflația din ultima perioadă, realizăm că din start ai pierdut din banii pe care i-ai economisit 15%. Nu poți să stai pe cash în perioada aceasta.
A treia regulă: capitalizarea câștigului. Dacă ai investit și nu ai nevoie de bani, ai încasat dividende, ai încasat obligațiunile pe care le ai, reinvestește, fă o capitalizare a câștigului. Cum făceam și calculul anterior, care se bazează pe capitalizare. Ai pus 16 lei deoparte, dar când ai încasat dobânda, pune-o înapoi. Și este bine să investim cât mai devreme posibil. Am aici niște calcule făcute în SUA, dar sunt valabile oriunde. Cu 5000 de dolari, la o dobândă de 5.5% pe an, unii care au început să economisească la 25 de ani și alții care au început la 35 de ani. Luăm ca termen maxim de acumulare 65 de ani. Majoritatea care au început la 25 de ani au acumulat 670.000 de dolari și cei care au început la 35 de ani, 375.000 dolari. Din acest motiv contează să începi cât mai devreme.
A patra regulă pe care trebuie să o avem în vedere, în zona de investiții, este volatilitatea. Volatilitatea este normală în orice investiție, se întâmplă perioade în care prețul acțiunii crește, dar siunt și perioade în care scade. Nu există doar sus și nu există doar jos. Trebuie să avem răbdare și să nu ne speriem când vedem că prețul unei acțiuni a luat-o în jos și să intrăm în panică și să începem să vindem. De multe ori scăderile sunt niște oportunități, de fapt, de investiții, pentru că a scăzut foarte mult prețul.
A cincea regulă de care trebuie să ținem cont, este consecvența. Trebuie să fii consecvent și să investești recurent. Nu investești acum și mai investești peste 2-3 ani. Știu că mai erau niște mituri, că eu nu am bani ca să investesc. Nu e adevărat. Oricine poate să investească. Plecând cu sume mici, acumulezi până poți să pui mai mult. Poți porni și cu 50 de lei, de exemplu. Poți să devii investitor la un fond de investiții, nu te oprește nimeni. Orice instrument este accesibil. Sumele nu sunt de speriat.
A șasea regulă este diversitatea. Nu punem toate ouăle într-un singur coș,. Avem instrumente și obligațiuni, avem și acțiuni în portofoliu, avem și fonduri, diversificăm, pentru că, în general, când piața acțiunilor scade, piața obligațiunilor crește. Așa îți vei asigura un echilibru pe randament,
A șaptea regulă este perspectiva. Trebuie să privim tot timpul pe termen lung. Pentru mine e un paradox, de exemplu, că oamenii care își iau credite pot să înțeleagă că este pe termen lung, dar când e vorba de investiții nu văd termenul ăla lung. Ideea e să punem câte puțini bani acolo, ca și cum îți plătești rata la bancă.
Profilul investitorului român
Cristian Pascu: Am făcut un studiu anul trecut cu Asociația Administratorilor de Fonduri, împreună cu Mercury Research și am determinat tipologia investitorului român. Investitorul român este un tip de 30 de ani, care investește o sumă medie de 500 de lei pe lună. Are un nivel de educație și venituri mai mari decât cei care investesc doar în depozite. Și ce este interesant în acest studiu, este faptul că am făcut o departajare între tinerii până în 35 de ani și persoanele care au mai mult de 35 de ani.
Investitorii de până în 35 de ani urmăresc, preponderent, să aibă o independență financiară. Ei vor să aibă banii lor, nu vor să mai stea pe spatele părinților. Și atunci se uită în zona asta de piață de capital, fonduri de investiții, dar se uită cumva pe termene scurte, dorința lor fiind de a avea independență financiară.
Cei care au peste 35 de ani investesc pentru că se gândesc la pensionare și pentru că vor să își ajute copiii. Deci scopurile sunt diferite, dar ambele categorii se gândesc cumva că trebuie să facă ceva pentru a-și asigura venitul suplimentar.
De ce nu o fac și alții? Tot din studiul acesta a reieșit, faptul că, românii au o oarecare aversiunea la risc. Deci, dacă ne uităm în ce investesc românii preponderent, o să vedem că investesc în depozite. Nici nu mai contează ce dobândă primec.
Mulți români nu înțeleg cum funcționează o obligațiune, cum funcționează o acțiune, care este diferența între ele, cum funcționează un fond de investiții. Niciodată nu e prea târziu să învățăm. Dar cu cât înveți mai devreme, cu atât o să îți fie mai ușor să înțelegi.
Importanța educației financiare
Cristian Pascu: Cred că cel mai important, cum releva și studiul de care povesteam la început, făcut de Erste Bank, unde principalii actori erau școala și familia. Cred că noi trebuie să investim mult în zona de școală, pentru că nu este suficient să fie o materie opțională, care se studiază în clasa a opta. Este important să fii consecvent, să începi poate încă din clasele mici, cu niște noțiuni de bază, ce sunt banii, care e diferența dintre nevoi și dorințe, cum putem să economisim cu ajutorul unei pușculițe etc.
Putem să începem încă de când sunt mici copiii, să îi formăm într-un fel, pe urmă să continue cu clasele de gimnaziu, unde să introduci niște concepte, continuând până la liceu, unde facem bugete și construim planuri de creditare, planuri de investiții și putem să ne jucăm într-un cadru mai larg. Dar e important să începem devreme.
Cu cât înaintăm în vârstă, cu atât va fi mai greu să economisim. Trebuie să începem cât mai devreme, pentru că pensionarea, din păcate, nu iartă pe nimeni. Dacă nu avem suficiente venituri la bătrânețe, vom fi o povară pentru copii. Și cred că nimeni nu își dorește să fie o povară pentru copilul lui. De aceea, este important ca oamenii să conștientizeze că investițiile recurente de bani, îi ajută să aibă o bătrânețe mai tihnită și venituri suplimentare la pensie. Tinerii, la rândul lor, să înțeleagă că pot să își obțină independența financiară, punând niște bani deoparte și stabilind niște planuri pe termen mediu și lung.
***
Acest articol este susținut de AAF. Pentru a înțelege mai multe despre economisire inteligentă și investiții, intrați pe www.economisesteinteligent.ro