Barcelona este verde și roșu, galben și indigo. Barcelona colorată are clădiri care par reflexiile în apă a unor alte clădiri din cer. Geniul lui Gaudi, frumusețea parcului Guell sau lumina caldă de pe Barcelonetta. Nimic din toate astea nu i-au făcut cu ochiul Livianei Tane. Ea a căutat o altă Barcelonă, cea care l-a inspirat pe George Orwell să scrie „Ferma animalelor” și „1984”. „Nu știu când o să vină această revoluţie, poate într-o săptămână, poate într-o sută de ani, dar ştiu, la fel de sigur cum văd paiele astea sub picioarele mele, că, mai devreme sau mai târziu, se va face dreptate”, spunea Orwell în „Ferma animalelor”, foarte probabil inspirat din luptele de stradă pe care le-a trăit în Barcelona, în timpul războiului civil început în 1936. „Mi-l imaginez coborând de pe acoperișul cinematografului (devenit azi Teatrul Liceu), unde-și petrecuse toată ziua citind cărțile din colecția Penguin în timp ce făcea de gardă. Se oprește în piața Boqueria, de unde alege o bucată de brânză de capră – războiul nu lăsa loc de multe delicatese – și pornește spre casă, dar face un ultim popas aici, la Moka, pentru o cafea de ridicat nivelul de energie. Orwell…”, scrie Liviana, 80 de ani mai târziu.
De mai puțin de un an, Liviana Tane călătorește pe urmele scriitorilor. A apucat-o nebunia când a împlinit 40 de ani și s-a decis să își facă un cadou adevărat: libertatea de a fi ea. „S-a întâmplat să împlinesc 40 de ani la un moment dat în viață, acum un an, n-a fost chiar demult, și să fie așa un moment pe care l-am simțit cam de bilanț oarecum. Mi-am dat seama că după 40 de ani în care am tot făcut ce au vrut alții, e momentul să fac ce vreau eu și ce îmi place, ce mă împlinește și am ales cele trei lucruri care îmi plac cel mai tare: să scriu, să citesc și să călătoresc și le-am îmbrăcat pe toate în povestea asta care se numește Ocolul lumii în 100 de cărți. A fost practic dorința mea de 40 de ani pentru următorii 40”, spune Liviana.
Liviana Tane călătorește pe urmele scriitorilor
Ne învârtim puțin pe lângă Facultatea de Litere unde a studiat. O facultate la care a ajuns din întâmplare. Dăduse la Drept și după un an s-a întors acasă la părinți spunând că ea renunță la facultate. Așa că ai ei au decis să o mărite repede. Așa că fata a fugit de acasă la București, a stat pe la o verișoară și apoi s-a înscris la Litere. Și-a schimbat destinul atunci, o face și acum, după 20 de ani. Și iată cum, numerele rotunde, preferabil multiple de doi, desenează povestea femeii care astăzi inspiră tinerii să aibă curajul de a face ce le place. „S-a întâmplat ca prietenilor mei să le placă foarte tare proiectul și nu doar să mă însoțească uneori în călătorii, dar să înceapă să mă invite în școlile copiilor lor să le povestesc despre cum poți să îți transformi pasiunea în stil de viață. Și uite așa de prin aprilie, anul trecut, am început să fac un tur al școlilor, al liceelor, al universităților din București și din țara în care să le povestesc tinerilor despre cum poți să depășești acele bariere care spun că trebuie să muncești în fiecare zi, să te duci la corporație, să iei salariul, să faci lucruri care poate nu îți plac întotdeauna și de fapt să poți să iei lucrurile care îți plac foarte tare și să le transformi în stil de viață”, povestește Liviana, care din zâmbet și binele pe care îl transmite, îți dai seama că are de fapt vârsta celor cărora le povestește despre proiect.
În nouă luni, a fost în opt țări, pe urmele unor scriitori. „Proiectul a început în octombrie, anul trecut. Atunci am fost la Paris Hemingway pentru o zi, în noiembrie am fost la Lisabona Saramago, în decembrie am fost în Amsterdam Anne Frank pentru o zi, asta fiind una dintre poveștile care nu doar pe mine mă impresionează foarte tare, ci și pe cei cărora le povestesc despre ea. Copiii, de cele mai multe ori, sunt șocați să afle că o puștoaică de 12-13 ani a scris o carte care a intrat în istoria literaturii universale. În ianuarie am fost la Milano Umberto Eco pentru o zi, în februarie am fost la Barcelona George Orwell, în martie am fost la Atena Kazantzakis, a urmat Fellini la Romă, pentru că am încercat să explorez zona de scriitură sub toate formele ei, Fellini fiind scriitor de scenarii de film; a urmat Londra- Jane Austen și dacă nu mi-ar fi expirat pașaportul, m-aș fi întors de la Praga unde aș fi fost pe urmele lui Franz Kafka”, enumeră Liviana primele aventuri. Urmează și altele. „Abia am început. Am traseul făcut pentru anul ăsta, pot să spun că urmează Berlin, Istanbul, Dublin, Varșovia, Zurich, iar anul viitor, în august, va fi turneul din America de Nord. Și da… nu știu ce urmează, nu am planul făcut atât de departe, las cumva lucrurile să meargă de la sine în direcția pe care o consider potrivită”.
Cum și-a organizat „Ocolul lumii în 100 de cărți”
Călătoriile Livianei Tane sunt de fapt weekenduri prelungite, de joi până duminică, iar înainte să ajungă la destinație citește multe despre autor și câteva din cărțile sale și își alege câteva locuri de vizitat. Fără să fie însă prea strictă cu asta, fiindcă vrea să se lase și purtată de locuri și istoria lor. Și fiecare oraș a avut grijă să i se dezvăluie cu generozitate, să-i scoată în cale oameni interesanți, numai buni de pus în cartea ei. „Trebuie să recunosc că nu am ales întotdeauna scriitori care mi-au plăcut. Am ales uneori scriitori pe care i-am digerat mai greu. Saramago e unul dintre ei, și am încercat cumva să întru în pielea personajului, să înțeleg de ce a scris atât de greu, atât de profund într-un oraș ca Lisabona care e atât de plin de culoare, atât de viu, despre care toată lumea vorbea atât de frumos. Am ajuns acolo, am încercat să privesc Lisabona prin ochii lui Saramago, nu știu dacă am reușit să fac asta, cert e că am înțeles că există cumva o lege a compensației și că într-un spațiu atât de grozav cum e Portugalia, cu niște oameni atât de vii cum sunt portughezii, trebuie să existe cumva o zona de echilibru în care Saramago probabil a intrat… pentru că într-o lume frumoasă sentimentele cred că sunt mai profunde decât într-una superficială și cel mai probabil de acolo și-a luat inspirația. Am învățat multe despre Hemingway, despre care nu știam foarte multe, deși îmi plăcea ca autor, dar nu i-am analizat niciodată trăirile dincolo de cărțile pe care le citisem. Cred că cel mai mare șoc a fost să vizitez casa Annei Frank din Amsterdam. Am plecat la drum în povestea asta cu destul de multe prejudecăți; m-am gândit eu, adultul de 40 de ani, ce poate să spună atât de special o puștoaică de 14-15 ani într-un jurnal scris dintr-o încăpere în care a locuit timp de doi ani. Lucrurile nu sunt deloc așa”, povestește scriitoarea.
Liviana scrie pe blogul ei livtane.ro despre călătorii și diverse alte lucruri. Ea coordonează și un curs de creative writing și între timp, pune la cale alte călătorii. Și cel mai probabil, vor urma unele și pe urmele scriitorilor care și-au găsit inspirația în România.