ComenteazăLa aproape o săptămână după incendiul din clubul Colectiv, HotNews informa, sub semnătura lui Cristian Pantazi și Vlad Mixich, că România a cerut ajutorul UE pentru 80 de răniți abia după 6 zile de la producerea catastrofei.
Informația a fost preluată de reporterii care au fost să le pună întrebări premierului interimar de atunci, Sorin Cîmpeanu, și celorlalte persoane care gestionau criza, în frunte cu ministrul sănătății, Nicolae Bănicioiu, Raed Arafat și alte personalități din medicină, în imagini fiind văzut și Ioan Lascăr.
Pe 7 noiembrie 2015, Sorin Cîmpeanu, astăzi ministru al educației în Guvernul Cîțu, recunoștea că România nu a cerut declanșarea mecanismului de ajutor de la UE pentru dezastre. De ce? Pentru că tragedia „nu se înscrie în definiția dezastrelor”!
Contrazice definiția ISU
Imaginile au fost, atunci, prezentate la principalele jurnale de știri. Libertatea a găsit un video dintr-un jurnal Digi24 de a doua zi, 8 noiembrie, care prezintă momentul.
Ce spunea Cîmpeanu, care a fost numit premier interimar atunci după demisia lui Victor Ponta din 4 noiembrie 2015?
„România nu a solicitat declanşarea mecanismului de ajutor pentru dezastre. Nu a făcut acest lucru din două motive: pentru că nu se înscrie în definiţia formală a dezastrelor, această tragedie care s-a întâmplat în România şi, în al doilea rând, aş vrea să precizez faptul că paşii de urmat în realitate, şi realitatea ne interesează, erau exact același (sic) şi cu mecanismul activat şi cu mecanismul neactivat”, a declarat Cîmpeanu la Digi 24.
Inspectoratul pentru Situații de Urgență are, însă, o definiție în care accidentul din Colectiv, club în care au fost 350 de persoane – conform dosarului aflat acum la Curtea de Apel – se încadrează.
Astfel, la punctul 1 al definiției dezastrelor, publicat pe mai multe site-uri ISU, printre care ISU Olt, prin dezastre se înțeleg b) evenimente cu urmări deosebit de grave, asupra mediului înconjurător, provocate de accidente.
„În acestă categorie sunt cuprinse: acccidentele chimice, biologice, nucleare, în subteran, avarii la construţiile hidrotehnice sau conducte magistrale, incendiile de masă şi exploziilor, accidentele majore la utilaje şi instalaţii tehnologice periculoase, căderile de obiecte cosmice, accidente majore şi avarii mari la reţelele de instalaţii şi telecomunicaţii”, se mai arată în document.
Incendiul din Colectiv poate fi încadrat la „incendii de masă”, având în vedere numărul participanților (în jur de 350), al celor răniți (în jur de 150) și al decedaților (64).
În normativul ISU, „incendii de masă = ardere declanşată natural sau artificial, în urma căreia se produc însemnate pierderi de vieţi umane, animale, precum şi pagube materiale”.
Pe ce s-a bazat Cîmpeanu
De unde și până unde, atunci, declarația lui Sorin Cîmpeanu? Pe ce s-a bazat afirmația sa? Ea se apropie cel mai mult de Regulamentul de apărare împotriva incendiilor în masă din 09.11.2000.
Aici, la punctul (1), „Prin incendiu în masă, în sensul prezentului regulament, se înțelege acel incendiu de mari proporții care poate genera consecințe negative majore asupra desfășurării normale a activităților social-economice, precum și asupra mediului înconjurător și care nu poate fi controlat și lichidat numai prin intervenția serviciilor de pompieri, constituite potrivit legii”.
La Colectiv, incendiul fusese lichidat. Cu toate acestea, respectivul regulament se referă doar la partea de intervenție, nicidecum la intervenția medicală.
Astăzi, Sorin Cîmpeanu, actual PNL, fost PSD și PRO România, este propunerea pentru portofoliul de ministru al educației în guvernul de coaliție condus de Florin Cîțu.
Foto: Agerpres