ComenteazăMagistrații nu pot face parte din organizații care să le știrbească independența, iar masoneria presupune avantaje ale membrilor în defavoarea nemembrilor. ”Frații” se ajută între ei și niciun cetățean n-ar vrea să ajungă în fața unui judecător mason, fiind judecat la paritate cu un mason, de pildă.
De aceea, în declarațiile de interese, procurorii și judecătorii trebuie să treacă apartenența la masonerie, dacă e cazul.
Asupra lui Bogdan Licu, actualul procuror șef interimar și cel care are mari șanse să continue ca prim-adjunct, planează în spațiul public nu numai acuzații de plagiat, dar și apartenența la masonerie.
Licu apare într-un film pe YouTube în care participă la un ritual masonic, alături de fostul șef al Fiscului, Sorin Blejnar, condamnat definitiv la cinci ani de închisoare pentru trafic de influență.
În același film apare și generalul SRI în rezervă, Ovidiu Soare, condamnat și el în 2013 la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru corupție. Bogdan Licu nu a lămurit prezența sa la acel ritual și dacă a fost, este sau nu mason.
Libertatea a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să explice dacă procurorii din cadrul Parchetului General au verificat suspiciuile care aplanează asupra lui Bogdan Licu si ce măsuri legale au luat în acest sens.
Parchetul General a răspuns că informațiile precum cele solicitate de ziarul Libertatea nu pot fi furnizate.
“Conform art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, reprezintă informații de interes public acele informații care se referă la activitățile unei autorități publice sau instituții publice, sfera acestora rezultând din competența atribuită de lege. Prin urmare excede prevederilor legale comunicarea unor puncte de vedere, aprecieri sau comentarii”, a fost răspunsul Parchetului General la solicitarea Libertatea.
Omisiunea unui magistrat de a menționa în cuprinsul declarațiilor de interese faptul că este membru în Asociația Marii Loje Naționale din România se circumscrie laturii obiective a infracțiunii de fals în declarații, se arată într-o decizie a Curții de Apel Timișoara, referitoare la dosarul ce îi viza pe fostul sef al Poliției Române, chestorul Liviu Popa, și judecătorul Ovidiu Galea de la Tribunalul Bihor.
Cei doi au fost investigați de procurorii DNA pentru că nu și-au declarat oficial apartenența la masonerie.
Curtea de Apel Timișoara i-a sancționat pe cei doi cu un avertisment, apoi ei au fost achitați de judecătorii Înaltei Curți, pentru că Secția specială de anchetare a magistraților nu ar mai fi făcut apel, potrivit g4media.
Libertatea a solicitat o poziție publică referitoare la acest caz și Inspecției Judiciare.
“Ca urmare solicitării dvs vă comunicăm faptul că, potrivit dispozițiilor cuprinse în capitolul IV, secțiunea 4 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (..), Inspecția Judiciară are competență în legătură cu aspectele care vizează răspunderea disciplinară și deontological a magistraților. Vă comunicăm totodată faptul că investigarea infracțiunilor poate fi efectuată doar de organelle de urmărire penală”, a fost răspunsul Inspecției Judiciare.
Rugat să lămurească dacă a fost sau nu mason și de ce se afla la un ritual masonic, Bogdan Licu a refuzat să dea amănunte și a transmis să verificăm oficial la masonerie.
Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt ale Marii Loje Națională din România a declarat că nu poate oferi declarații pe teme legate de apartenența la masonerie.