Pe Ioan Ilieș, sau nea Ion de la Crucea, l-am găsit în Poienile Izei. De cum ne-am dat jos din autocar, dulcele sunet maramureșan al ceterei lui ne-a întâmpinat. Și, cum îi este foarte greu să nu bați din picior când începe să cânte, ne-am aruncat bagajele și-am încins o horă.
Lui Ion Ilieș i se spune Ion de la Crucea pentru că în fața curții avea o cruce mare. Omul are 76 de ani și de mai bine de 6 decenii cântă la evenimente. De la 7 ani a învățat să cânte la ceteră, iar la vârsta de 15 ani deja își făcuse debutul artistic cântând la nunți, oamenii „arvunindu-l” cu mult timp înainte tocmai pentru că era un copil. T.alentat!
Acordează „la ureche” cetera și cântă pe ulița satului
Știe să acordeze cetera fără să știe notele. Și chiar se laudă cu asta, pentru că, zice el, totul ține de urechea muzicală. „Un ceteraș din sat m-a întrebat dacă știu cine i-a acordat vioara și i-am răspuns că eu. Am ținut minte cum se face și apoi mi-a fost foarte ușor. La Hotnei, în casa bunicului meu se făceau nunți pentru că era cea mai mare din sat. Acolo cântau și frații Petreuș. Eu dormeam pe cuptor, așa mi-a intrat muzica-n cap și a început să îmi placă foarte mult”, ne povestește nea Ion de la Crucea. De la 15 ani, de când a început să meargă la nunți, spune că nu i-a scăpat nici o așezare din Maramureș în care să nu cânte. Ba, chiar, „victime” ale veseliei emanate de cetera lui nea Ion de la Crucea au căzut și multe sate din Ucraina. Ba, mai mult de-atât.
„În 1980 am fost la Palma de Mallorca la un festival de folclor din ginta latină, timp de 5 săptâmâni. Am peste 20 de ieșiri din străinătate”, spune ceterașul. Ne povestește că pe vremea comuniștilor n-a fost niciodată suspectat că ar putea fugi. Pentru că el întotdeauna și-a dorit să se întoarcă la ulița satului.
A cucerit profesori internaționali de muzică
Profesori internaționali de muzică au rămas suprinși să afle că nea Ion nu știe notele, nu face repetiții, ci pur și simplu cântă ce simte și cum simte. Și niciodată nu-i iese greșit. „Nu fac repetiții niciodată pentru că eu cânt în fiecare zi, cel mai mult pe ulița satului. Am cântat în turnee în Franța, în Italia, în Spania, Germania, Ucraina și multe alte țări, și când era Cântarea România ajungeam până la faza finală pe țară”
„O fată, Lucy Castle, a studiat folclor de Maramureș și și-a luat doctoratul pe așa ceva, iar acum predă muzică clasică la două școli din Londra. S-a căsătorit cu un maramureșan, iar fata lor tot vioară predă în Londra. Dar aici vin foartre mulți muzicieni din New York, din Washington, din toată Franța, Belgia. Ba și chiar și o dansatoare de dansuri irlandeze”, ne spune nea Ion.
”Am întâlnit un compozitor din Paris, când aveam un turneu în Franța. Acolo ne-au pus să cântăm pentru a ne evalua, el scria notele în timp ce noi cântam, dar la un moment dat ne-a oprit brusc. Am crezut că ceva nu e bine, dar de fapt scosesem niște sunete pe care el nu a putut să le pună pe portativul muzical. L-a împresionat foarte mult spunând că așa ceva nu a mai întâlnit în viața lui”, povestește bătrânul.
Când vin străinii să le arate cum cântă, îi ia ușurel. Primul cântec pe care-l interpretează este întotdeauna „Maramureș, plai cu flori”, apoi trece la cântece mai complicate, mai tehnice.
Muzica țăranului, cea mai apreciată
Ceterașul spune că niciodată cântecele lui nu sunt la fel pentru că el și familia cântă …după cum e vremea. Nu are nici o școală muzicală la bază, în schimb se laudă că a avut cei mai buni profesori din lume. „Am cântat cu frații Petreuș, cu frații Florea. Frații Petreuș erau muzicanți care cântau muzica țăranului care a trăit aici în Maramureș, erau foarte naturali”. Ioan Ilieș mai spune că japonezii sunt cei mai impresionați de muzica maramureșană, mai ales „Hora Oilor”. Și ar vrea ca lumea să-și amintească, atunci când pleacă din Maramureș, și de sunetul ceterei lui Ion de la Crucea…
Citește și:
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alba, Alin Cucui, a fost găsit spânzurat. Fratele său l-a găsit mort în locuință