30 comentariiSătenii își pierd casele și terenurile și nu știu nici când, nici cât vor primi în schimb. Firmele de cadastru și de avocatură contractate de companie au câștigat deja milioane de euro pentru a se ocupa de problemă. Una dintre firme chiar a fost plătită de două ori, de instituții diferite ale statului, pentru servicii de cadastru în Perișani. Cu toate acestea, CNAIR susține că documentația cadastrală tot n-a fost finalizată.
Din asocierea căreia compania i-a încredințat contractul de cadastru, evaluare și servicii juridice pentru expropriere face parte și o avocată al cărei soț este fost consilier al ministrului transporturilor, Sorin Grindeanu, pe vremea când acesta a deținut funcțiile de președinte de CJ și premier.
Dincolo de aceste coincidențe birocratice, tradiționale în felul lor, necazul oamenilor care vor fi strămutați, oameni vârstnici, în majoritate, se consumă neauzit și nevăzut de autoritățile de la centru.
Sărbătoare în familia Mohanu
Pe 8 martie, Ileana și Ion Mohanu din Perișani au împlinit 60 de ani de căsnicie. Pe pat, au înșirat niște poze vechi, pe hârtie, iar pe plită fierbe coliva pentru Moșii de Iarnă.
Cei doi soți stau într-o bucătărioară lipită de o odaie. E locuința provizorie pe care au folosit-o când au construit casa mare, „cu două rânduri”, acum goală. „Nouă nu ne mai trebuie așa de multe”, spune Ion. Are 81 de ani și obrazul neted, trandafiriu, al cuiva cu 20-30 de ani mai tânăr. „Am muncit mereu în aer liber, la forestieră, pe tractor. Apă curată, aer curat, n-am tras în plămâni nici fum, nici alte mizerii”.
Ileana are 78 de ani și e mai firavă. Pare că timpul a redus-o la doi ochi mari și un șorț pe care-și odihnește brațele subțiate de vârstă. Aici s-au născut, aici s-au căsătorit, aici au crescut împreună patru copii. „Da, la 17 ani l-am luat. Acum, dacă m-aș întoarce, știu și eu dacă aș mai face totul la fel. Nu știu…”, râde femeia, pândind reacția soțului, care stă lipit de sobă.
„Eu, dacă aveam 30-40 de ani, plecam dracu din țara asta, mă duceam cât vedeam cu ochii. Sincer vă spun! La ce să mai stai? Țara asta îți ia totul”, zice Ion și dă din cap a pagubă.
Ca toate casele din Perișani, comună cu vreo 1.800 de locuitori, gospodăria soților Mohanu e înconjurată de grădini, fânețe și pajiști. Apă și-au tras oamenii singuri, de la munte, și-au amenajat propria rețea. „Acum nu mai am așa multe, că nu mai pot. Ținem 10 oi, un cal, niște găini, pentru noi, pentru familie”, explică Ion.
Locuințele sunt împrăștiate de-a lungul unui drum de pietriș, care șerpuiește pe versanți. Păduri amestecate, de brazi și foioase, acoperă culmile din zonă. În zare se vede Muntele Cozia.
„N-a primit nimeni nici un ban!”
Pe aici va trece Autostrada Pitești-Sibiu, după cum arată bețele cu capăt vopsit în roșu, ca niște chibrituri de uriași, înfipte ici și colo, în iarba arsă de gerul iernii. Casa și terenurile familiei Mohanu au fost incluse în coridorul de expropriere, la fel ca alte imobile din localitate. Oamenii au fost chemați la Primăria Perișani și li s-a arătat o listă, cu numele, proprietățile lor și prețurile.
Ion Mohanu a reținut că va primi în jur de 120.000 de lei pentru casă, dar suma nu este confirmată de documentele întocmite de evaluatorii plătiți de Guvern. Cât despre terenuri, pe lista oficială apare că Ion și Ileana Mohanu dețin în total 2.699 mp, din care vor fi expropriate 2.451 mp, în schimbul unei despăgubiri totale de 40.469 de lei. În medie, 16,51 de lei (cam 3 euro) pentru metrul pătrat.
Notificarea proprietarilor din Perișani a fost făcută acum aproximativ doi ani. De atunci, potrivit surselor din primăria comunei, „oamenii ne tot pistonează pe noi să afle ce se mai întâmplă, iar noi tragem de cei de la centru, să ne dea răspunsuri. De pe terenurile împădurite și din grădinile oamenilor, constructorii autostrăzii au început să defrișeze, să taie copacii, brazi, stejari, pomi fructiferi, să elibereze terenul. N-a primit nimeni nici un ban, nici măcar Primăria, care a fost și ea expropriată”.
De ce au început defrișările
Într-un răspuns pentru Libertatea, CNAIR explică de ce au loc aceste defrișări și de ce localnicii n-au fost ținuți la curent cu graficul procedurii de expropriere.
„Potrivit art. 9 alin. (4) din Legea 255/2010, transferul dreptului de proprietate asupra imobilului din proprietatea privată a reclamanților în proprietatea publică a statului a operat de drept la data de 3.02.2022”, afirmă compania.
Nu se știe de ce CNAIR îi numește pe expropriați „reclamanți”. Data respectivă este cea la care „expropriatorul a emis Decizia de expropriere nr. 114”, care „constituie titlu executoriu pentru predarea bunului imobil”.
În interpretarea CNAIR, legea prevede că, pentru a emite o astfel de decizie, statul nu trebuie decât să facă o listă cu numele despăgubiților și sumele datorate drept despăgubiri. Nu e obligatoriu să și achite aceste sume, pentru a se considera proprietar.
De aceea, continuă răspunsul companiei, „în perioada februarie 2021 – septembrie 2023, în temeiul art. 14 din Legea 255/2010 s-a derulat procedura administrativă de scoatere a terenurilor din circuitul agricol, precum și scoaterea definitivă sau ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier național, necesare realizării obiectivelor de interes național”.
Cât despre sumele acordate drept despăgubiri, după cum se va vedea mai jos, autoritățile au constatat că au greșit lista și acum lucrează s-o modifice.
A pune sau a nu pune cartofi?
În grădina de lângă bucătărioara unde stau soții Mohanu se văd cuiburile săpate pentru pus cartofi. „Atât să ne spună, baremi, dacă să punem cartofi, fasole, ceapă, anul ăsta. Sau vin peste noi. Din ce-am auzit, de la primărie, anul ăsta încă nu se ating de case”, spune Ion.
La 81 de ani, admite el, e greu s-o iei de la început în altă parte. Pe locul unde și-au ridicat el și Ileana casa au locuit părinții ei și părinții părinților ei. Trei generații. „Acum, tineretul a fugit, s-a dus, am rămas noi, ăștia, trecuți de vârsta a treia. Hai că cu pământul… Du-te-ncolo, cu pământul tău cu tot!
Că te lipsești, până la urmă, de pământ. Îți dă ce-ți dă acolo, dacă-ți dă. Dar când te lasă pe drumuri? Asta cum mai e?”.
Casa cu etaj a construit-o pentru copii și nepoți. Acum pe Ion Mohanu îl încearcă regretul că a terminat-o. „Baremi, dacă lăsam la etaj nefăcut, că degeaba am mai făcut-o”, „Da, da, stăteai cu ea așa, grajd”, îi răspunde Ileana la gândurile care se lovesc de pereții bucătărioarei. „Oare o fi mobilă unde ne-om duce, or fi toate helea (n.red. – toate celea), ca la o casă?”, se întreabă și femeia. „Ce să fac decât să stau așa, pe cracă și să mă gândesc când m-or demola. Mă, fir-ar al dracului, când or veni… Păi, gândiți-vă, ce să demolezi, ce să mai iei, unde să le duci, ți se rupe sufletul, că e muncă de ani de zile”.
Singura soluție pe care o vede Ion Mohanu e ca toți expropriații din Perișani să se unească, „să ne luăm un avocat, singur nu faci nimic, am un vecin care a dat în judecată statul și a pierdut”.
Vecinul respectiv, Lucian Diaconu, a dat în judecată CNAIR (dosarul cu nr. 439/90/2022, la Tribunalul Vâlcea). Acțiunea a fost respinsă de instanță, care a admis „excepția prematurității” invocată de pârâtă. Prematuritatea înseamnă că dreptul cerut de reclamant (despăgubiri pentru imobilele expropriate) nu este actual la data sesizării instanței.
„Dă-mi, nene, ce-mi trebuie! Fă-mi ce am!”
Ion Mohanu nu vrea să dea lovitura, să se îmbogățească, vrea doar să obțină, de la stat, în schimbul unei case, altă casă. „Unde-o fi, dar să poată ajunge ambulanța acolo”. Ce vrea statul român e mai greu de limpezit. Relația acestuia cu dreptul la proprietate individuală rămâne una problematică. Un stat care-și desconsideră cetățenii într-o privință îi va desconsidera și în toate celelalte privințe. În calea autostrăzilor noastre și a altor obiective de interes național a stat dintotdeauna disprețul instituțiilor publice față de public, nu revolta victimelor colaterale precum Ion Mohanu.
Situația din comuna vâlceană e o dovadă că, în continuare, comunicarea dinspre autorități spre cetățeni se desfășoară după modele consacrate în totalitarism, pe principiul raportului de forță. Timp de doi ani, oamenii din Perișani cu care am discutat afirmă că nu au primit nicio informație oficială legată de exproprieri. Nu au fost organizate dezbateri, informări publice în comună. Tăcere.
Prin urmare, expropriații nu știu că, deja, grădinile și casele lor nu mai sunt ale lor, ci ale statului. Care a luat, pe baza legii, ce a avut nevoie, înainte de a se lămuri de la cine, cât a luat și ce trebuie să achite ca despăgubire.
„Dacă vin să mă demoleze și îmi dau tot banii ăia puțini, fac urât de tot. Ce n-a văzut pământul! Pun mâna pe topor. Dacă așa e acum, să te duci peste om să-l dai afară, păi, mă duc și eu peste ei”, comentează octogenarul. „Păi, dă, mă, nene, dă-mi ce-mi trebuie! Sau fă-mi! Fă-mi ce am!”.
Drumul de un miliard de euro
În jurul proiectului Autostrăzii Pitești-Sibiu s-au mobilizat resurse financiare amețitoare. CNAIR a anunțat, în mai 2022, desemnarea câștigătorului pentru construirea secțiunii 3 din Autostrada Pitești-Sibiu. Astfel, asocierea Astaldi/Webuild-Tancrad a obținut contractul în valoare de un miliard de euro și trebuie să finalizeze în termen de 4 ani și jumătate lucrările la porțiunea de 37,4 kilometri dintre Tigveni și Cornetu.
Cu un an înainte, în septembrie 2021, Guvernul Cîțu a dat H.G. nr. 1024/2021, privind declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național Autostrada Sibiu-Pitești-Secțiunea 3 -Cornetu-Tigveni. Valoarea totală a despăgubirilor, prevăzute în H.G., este de aproximativ 16 milioane de lei (în jur de 3,2 milioane de euro).
În anexa 2 a H.G. menționată sunt listate toate proprietățile, unele cu proprietar neidentificat, care urmează să fie expropriate. În dreptul comunei Perișani apar 182 de proprietăți. Conform unui răspuns al CNAIR pentru Libertatea, din comuna respectivă, „21 de imobile-construcții și anexe sunt afectate, imobilele identificate în anexa 2 la Hotărârea de Guvern. Din acestea, 15 sunt construcții cu anexe și 6 sunt anexe”.
Lista aprobată de Guvern trebuie „rectificată”
Documentația și listele din H.G., recunoaște CNAIR, stau sub semnul provizoratului, întrucât, la data la care au fost întocmite, cadastrul din Perișani nu era terminat:
„În urma întocmirii documentațiilor cadastrale individuale, supuse avizării de către OCPI, s-a constatat că informațiile privind identificarea celor 21 de imobile, precum și suprafețele afectate nu coincid cu cele din Anexa nr. 2 la H.G. nr. 1024/2021, iar în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, este necesară rectificarea anexei hotărârii de Guvern.
Ulterior rectificării hotărârii de Guvern, moment la care datele din documentațiile cadastrale individuale avizate de OCPI vor coincide cu cele din Anexa nr. 2 la HG nr. 1024/2021, se va proceda în conformitate cu prevederile art. 18 și următoarele din Legea nr. 255/2010, raportat la prevederile art. 14 și următoarele din HG nr. 53/2011. În acest sens, persoanele expropriate vor fi notificate pentru a depune, la consiliile locale ale UAT-urilor, cererea de acordare de despăgubirilor, precum si documentele justificative ale dreptului de proprietate”.
Dezastrul cadastrului din Perișani
Ce firmă s-a ocupat de cadastrare în Perișani? Una singură, SC Primul Meridian SRL, care a fost plătită de două ori din bani publici. O dată, să efectueze cadastrul în comună, a doua oară, să constate că documentele cadastrale pe care tot ea le-a întocmit nu se potrivesc cu situația din teren.
Prin HG nr. 294/2015 a fost lansat Programul Național de Cadastru și Carte Funciară, care ar fi trebuit finalizat în 2020 și care urmărește înregistrarea gratuită a tuturor imobilelor într-un sistem integrat.
În cadrul acestui program, pe 11 octombrie 2018, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară publica în SEAP un anunț de participare, nr. CN 1005022, pentru Servicii de înregistrare sistematică în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară a imobilelor situate în 142 de UAT-uri din mai multe județe.
Lotul 36 din contract avea drept obiect înregistrarea imobilelor din 3 UAT-uri din județul Vâlcea: Câineni, Perișani, Racovița. Potrivit SEAP, valoarea estimată a lucrărilor din acest lot era de 5,9 milioane de lei fără TVA. Lucrările au rămas însă neatribuite, pentru că, menționează portalul de licitații publice, „lotul a fost anulat administrativ”.
În aprilie 2019, ANCPI a publicat un alt anunț de participare (CN1010659) privind servicii de cadastrare și carte funciară în 142 de UAT-uri, printre care și comuna Perișani (lot 141, în valoare estimată fără TVA de două milioane de lei). Firma câștigătoare pentru lotul din Perișani a fost desemnată SC Primul Meridian SRL. Contractul a fost semnat în februarie 2020 și precizează că nu e posibilă subcontractarea. Totalul zilelor de prestare din cadrul contractului este de 656.
Încă nu se cunosc exact proprietarii și suprafețele
Peste zece luni, în decembrie 2020, SC Primul Meridian SRL semnează un alt contract legat de cadastrul din Perișani, de data asta cu CNAIR. Contractul, în valoare de 7,6 milioane de lei, a fost atribuit după anunțul de participare cu nr. CN10223502 și are o durată de 23 de luni.
Obiectul contractului: întocmire documentații cadastrale, rapoarte de evaluare și asigurare servicii juridice de asistență și reprezentare în vederea dobândirii prin expropriere/transfer a imobilelor necesare proiectării și execuției obiectivului de investiție Autostrada Sibiu-Pitești secțiunea 3, județul Vâlcea și județul Argeș.
SC Primul Meridian a câștigat contractul în asociere cu Stocad Proiect, avocat Chirilă Claudia Sorina și societatea civilă de avocați Neagu & Țunea.
Potrivit secretarului general al Primăriei Perișani, Nicolae Sorin Antonescu, lucrările de cadastru din comună n-au fost finalizate. „Au fost unele probleme cu termenele depășite, nu știm ce decizie au luat cei de la centru legat de contract”, spune Antonescu. Lipsa cadastrului e și unul dintre motivele pentru care procedura de expropriere s-a împotmolit, după cum confirmă și răspunsul CNAIR pentru Libertatea:
„Pentru a suplini lipsurile menționate la punctele anterioare, în prezent se derulează în zonă procedurile de cadastru sistematic, proceduri care implică măsurarea și întocmirea planurilor cadastrale pe toate UAT-urile. Aceste proceduri de cadastru sistematic țin în loc procedurile de expropriere, deoarece doar după finalizarea procedurii de cadastru se poate stabili cu exactitate proprietarul și suprafața afectată”.
Când demolarea se împiedică de „lipsa autorizațiilor de construire”
Printre alte dificultăți întâmpinate în procedura de expropriere, CNAIR enumeră „lipsa actelor de proprietate”, constatată în urma „deplasărilor multiple în teren”. Secretarul Primăriei Perișani susține că, într-adevăr, „mulți locuitori nu aveau succesiunea făcută pe case, pe terenuri, îi ajutăm noi să se pună în ordine”.
În cele mai multe cazuri, este vorba despre case bătrânești, moștenite și îmbunătățite de actualii locatari.
Cele 21 de imobile-construcții și anexe din Perișani „nu au autorizație de construire”, precizează CNAIR, „ceea ce îngreunează și mai mult procedura exproprierii”. Cum ar veni, e mai dificil să demolezi o casă construită fără autorizație.
Plata despăgubirilor, „în cel mult 90 de zile”
CNAIR nu pomenește nimic despre o eventuală recalculare sau reevaluare a prețului imobilelor expropriate. Teoretic, dacă se modifică lista și datele imobilelor, ar trebui făcută o nouă evaluare, care, potrivit Legii nr. 134 / 2010, să ia în considerare actualul preț mediu de piață din zonă, nu prețul de acum trei ani.
Surse din Primăria Perișani, consultate de Libertatea, afirmă că, din sumele pe care le-a listat Guvernul în dreptul lor, localnicii expropriați „nu pot cumpăra mai nimic, în nici un caz o casă, în împrejurimi”.
Ce urmează pentru locuitorii din Perișani după modificarea Anexei 2 din H.G. 1024/2021?
„Persoanele expropriate vor fi notificate pentru a depune, la Consiliile locale ale UAT-urilor, cererea de acordare de despăgubiri, precum și documentele justificative ale dreptului de proprietate.
La momentul la care se va organiza ședința Comisiei de analiză a cererilor depuse de către persoanele expropriate, constituită în baza art. 18 din Legea nr. 255/2010, se va proceda la notificarea în scris, prin poștă cu scrisoare recomandată și confirmare de primire, a persoanelor expropriate pentru a se prezenta la sediul primăriilor, în vederea semnării procesului-verbal și a hotărârii de stabilire a despăgubirilor, documente obligatorii a fi perfectate pentru încasarea despăgubirilor, după ce vor fi parcurse toate etapele procedurii de expropriere indicate mai sus.
Potrivit prevederilor art. 21 din Legea nr. 255/2010, plata despăgubirilor cuvenite se va face în termen de cel mult 90 de zile de la data emiterii procesului-verbal și a hotărârii de stabilire a despăgubirilor”.
Umbra lui Grindeanu, în contractele de expropriere
Firma plătită să efectueze de două ori cadastrul în Perișani, SC Primul Meridian SRL, este din Slatina, înființată în 1994, are 46 de angajați și o cifră de afaceri de 17 milioane de lei, potrivit listafirme.ro. În asociere cu firma europarlamentarului PNL Marian-Jean Marinescu, Primul Meridian a câștigat mai multe licitații organizate de ANCPI. Informația apare și în declarațiile de avere ale lui Marinescu.
SC Primul Meridian o are drept asociat unic pe Laurenția Dinu Glonț, o profesoară de gimnaziu la o școală din Slatina. În poziția de reprezentant legal în contractele cu autoritățile statului, apare Cristian Dinu Glonț, care, potrivit CV-ului său, între 1986 și 1989, a lucrat ca ofițer topograf la Unitatea Militară 01708 din Buzău. Licența în topografie a obținut-o în 2006, la Universitatea din Petroșani.
SC Stocad Proiect SRL este o firmă de inginerie din Lugoj, județul Timiș, cu 13 angajați și o cifră de afaceri de 1,8 milioane de lei. Compania are doi asociați unici, Stoian Gheorghe și Amza Cătălina Bianca.
Cu sediul în Timișoara, societatea civilă de avocați Neagu-Țunea a reprezentat statul român în numeroase proceduri de expropriere, derulate în ultimii șapte ani.
Avocata Sorina Claudia Chirilă, care are cabinetul tot în Timișoara, a primit, de asemenea, numeroase contracte cu statul, de obicei, în cadrul unei asocieri. Sorina Chirilă este căsătorită cu Alexandru Chirilă, consilier personal al fostului primar al Timișoarei Nicolae Robu.
După funcția din primărie, Chirilă a fost consilier la cabinetul președintelui Consiliului Județean Timiș, apoi a ajuns director de cabinet la aparatul de lucru al primului-ministru, administrator la Romgaz SA, iar din 2018 este director de cancelarie la Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). La ANCOM, la Guvern și la CJ Timiș, Alexandru Chirilă a lucrat când acestea erau conduse de Sorin Grindeanu, actualul ministru la transporturi, minister în subordinea căruia funcționează CNAIR.