Am văzut de nenumărate ori oameni ai străzii ieşind sau intrând în canale. M-am întrebat cum poate fi acolo, jos, şi ce se întâmplă, de fapt. Am aflat răspunsul recent, după ce am făcut o vizită în subteranele oraşului. M-am pregătit bine înainte de a pleca de-acasă. Mi-am luat haine groase, cizme, o geacă cu glugă şi mănuşi.
11 persoane împart un canal
Primul canal în care am intrat a fost cel din intersecţia şos. Morarilor cu bd. Basarabia. “Staţi, nu intraţi! N-aveţi ce căuta în casa mea!”, am auzit strigând exact când am vrut să cobor. “E o femeie gravidă înăuntru”, a urlat aceeaşi voce. Cu toate acestea, am intrat. Norocul meu a fost că i-am avut alături pe agenţii de la Poliţia Locală a Municipiului Bucureşti – Constantin Ion (37 de ani) şi Ionuţ Dobre (28 de ani), care mi-au deschis drumul.
Prin lumina lanternelor, am văzut un culoar îngust, pe unde abia se putea strecura un om. Aici erau doi bărbaţi în picioare. Mă aşteptau. Mă auziseră când am intrat. Unul dintre ei, mai bătrân, era cel care strigase, dar, când i-a văzut pe poliţişti, s-a îmblânzit. “Ce aveţi cu noi, domnu? Că n-am făcut nimic”, a zis el. Agenţii i-au scos la suprafaţă pe cei doi bărbaţi, ca să-i legitimeze şi să le verifice cazierele. Deja aveam mai mult spaţiu. Am avansat şi am zărit în stânga culoarului două ţevi mari. Erau acoperite cu pături şi, sub ele, vedeam o plapumă pe care am zărit picioarele unei femei.
“Nu vreau să ies, sunt gravidă. Nu plec de aici”, s-a auzit o voce de fată. La strigătele poliţistului, a ieşit să-i vedem faţa. Era o tânără în jur de 20-25 de ani. Mi-a zis că e din Buzău şi că stă în canalul de la Morarilor de patru luni. Mai avea un băieţel, pe care-l lăsase într-un centru de plasament, iar acum era gravidă într- o lună. Mi-a mărturisit că se odihneşte sub ţevi fiindcă e cald şi bine. Că aici e dormitorul lor. “Suntem 11 inşi care împărţim canalul ăsta”, ne-a zis fata, pe care o cheamă Elena. Mi-a arătat şi “bucătăria” lor: era fix lângă scările care duceau spre suprafaţă. “Ţinem oalele aici, că mai vin de la o fundaţie şi ne dau de mâncare şi atunci trebuie să le avem la îndemână”, ne-a mai explicat tânăra.
I-am lăsat pe Elena şi pe cei doi bărbaţi şi am continuat plimbarea cu agenţii locali.
«Fă! Dă-mi o bluză!»
Am ajuns la Gara de Nord, o zonă renumită pentru locuitorii ei din subteran. În dreptul canalului din faţa Ministerului Transporturilor, m-a luat cu frisoane. În jurul intrării era plin de ace. Într-o sticlă erau îndesate alte zeci de seringi. La somaţiile poliţiştilor, din canal a ieşit un bărbat. Era în chiloţi. Avea urme de sânge pe faţă. “Stai, şefu, să-mi iau ceva pe mine! Că acolo e cald, da văd că afară e frig”, le-a spus el agenţilor.
“Fă! Dă-mi o bluză!”, a strigat el, iar o mână i-a întins un hanorac. “Cine mai e cu tine?”, a întrebat unul dintre agenţi. “Nimeni”, a răspuns bărbatul. “Zi-i să iasă afară. Ieşi afară!”, a strigat un poliţist. Atunci am văzut două mâini, pline de inele, care s-au agăţat de marginea canalului. Era o femeie. Avea mâinile umflate. Se drogau amândoi şi au recunoscut că ale lor erau seringile. Îşi injectau etnobotanice cu banii din cerşit. Bărbatul a început să plângă, cerând voie agenţilor să intre iar în canal să-şi ia o geacă, fiindu-i frig. Canalul era ticsit cu haine. De la scară nu puteai înainta, din cauza lor. Leonard, căci aşa îl chema pe bărbat, a intrat şi şi-a mai luat o bluză. Tremura tot. Din canal, ne-a arătat o minge. “E perna mea”, mi-a spus el.
Iancului | Cele 40°C i-au alungat pe locatari!
În canalul din Piaţa Iancului am avut o surpriză: am văzut aburi ieşind la suprafaţă, dar ne-am gândit că e doar cald înăuntru. Ei bine, când am coborât, era nu cald, ci înfiorător de cald. Un aer atât de fierbinte, încât am simţit instantaneu cum transpiram prin fiecare por. Două ţevi groase, cu diametrul de aproximativ un metru, se aflau în mijlocul încăperii.
“De aici vine căldura asta”, a precizat agentul Ionuţ Dobre (28 de ani), cel care intrase înaintea mea. Pe jos erau multe haine, sticle goale şi, mai ales, prezervative, dar cum afară ploua, intra apă în canal şi se făcuse o baltă până la genunchi. De asta, în acel moment, nu era nici un om al străzii acolo. Am ieşit repede, aproape împinsă de poliţişti, pentru a nu mă sufoca acolo.
Reportajul a fost realizat cu sprijinul agenţilor de la Poliţia Locală a Municipiului Bucureşti: Ionuţ Dobre, Constantin Ion, Daniel Stan, Marian Stoian, Nelu Ştefan, Vasile Lică şi Răzvan Popa

Urmărește-ne pe Google News