ComenteazăPrimarul din Drobeta-Turnu Severin dă asigurări că apa de la chiuvetă este potabilă și susține că Administrația Națională ”Apele Române” ar trebui să strângă mizeria.
Cititorii Libertatea au trimis mai multe filmări cu deșeurile plutitoare. Într-una dintre acestea se văd gunoaie care se adună grămadă pe un mal, în vreme ce în alt filmuleț apa apare de culoare roșie la mal.
Într-o altă filmare, realizată de jurnalistul local Alin Ghiciulescu, se văd gunoaie care plutesc în dreptul Insulei Șimian.
Contactat de Libertatea, Marius Screciu, primarul municipiului Drobeta-Turnu Severin, spune că apa este potabilă în oraș.
”Stația de captare este în amonte cu 3-4 kilometri. Topolnița este limita dintre Drobeta-Turnu Severin și Șimian. (…) Insula Șimian a fost retrocedată și este deținută de privați plus Consiliul Județean.
Niciodată nu am avut reclamații că s-ar aduna gunoaie în dreptul orașului, pentru că la noi este apă curgătoare.
Dar și dacă s-ar aduna, trebuie să le strângă Apele Române, pentru că eu nu am dreptul, malul este o zonă-tampon de care se ocupă doar Apele Române.
Se mai adună gunoaie în Golful Cerna, dar acolo este orașul Orșova, nu mai este la noi”, spune primarul Screciu.
Garda de Mediu: Apele Române trebuie să strângă mizeria
Cătălin Tutilescu, comisarul-șef al Gărzii de Mediu Mehedinți, spune că, de regulă, ploile spală versanții munților din județul Caraș-Severin și gunoaiele ajung în Golful Orșova.
De partea cealaltă, în zona Șimian gunoaiele ajung prin râul Topolnița, aflat în Mehedinți.
”Apele Române strâng de regulă mizeria din Dunăre, împreună cu primăriile, în funcție de zona fiecăreia”, a spus acesta.
Hidroelectrica, bună de plată
Compania de stat Hidroelectrica spune că a atras de mai multe ori atenția asupra problemei gunoaielor, care se adună în special în timpul viiturilor.
”Din punct de vedere legal, societatea are obligaţia de a colecta doar deşeurile strânse în fronturile de retenţie ale barajelor, deşeuri care pot provoca înfundări ale grătarelor, pierderi de putere în instalaţii sau chiar defecţiuni.
Situaţia de facto însă – tonele de deşeuri aduse de apele mari din zona riverană până la baraje, fac ca societatea să fie nevoită să cheltuie sume însemnate pentru poluarea din amonte, asupra căreia nu are nici un control şi de care nu este responsabilă.
Hidroelectrica a semnalat insistent faptul că, în acest caz, nu este respectat principiul conform căruia poluatorul plăteşte”, a transmis producătorul de energie.
Societatea spune că a făcut demersuri pe lângă autorităţile centrale şi locale pentru identificarea şi sancţionarea fermă a adevăraţilor responsabili de poluare.
De asemenea, cere autorităţilor locale amenajarea unor locuri speciale de colectare a deşeurilor în localităţile situate pe malurile apelor, astfel încât să se acţioneze asupra cauzelor poluării, şi nu doar asupra efectelor.
Hidroelectrica precizează că intervine cu forţe proprii – angajaţi, echipamente, utilaje – pentru colectarea deşeurilor de îndată ce acestea apar în zonele barajelor, însă, în situaţii de viitură şi poluare majoră, este nevoită să apeleze şi la contractanţi externi specializaţi.
Durata de intervenţie este diferită, în funcţie de gravitatea situaţiei specifice.
Libertatea a solicitat un punct de vedere și Administrației Naționale ”Apele Române”, însă până la publicarea acestui articol nu am primit niciun răspuns.