Cei care se hotărăsc să pornească într-o plimbare şi relaxare de o zi spre Adamclisi, ar trebui să ştie că se vor întoarce în timp şi vor călca pietrele puse de strămoşii poporului român la temelia acestei naţii. În urmă cu aproape 2000 de ani, pe teritoriul de astăzi al României, s-au dat lupte grele între daci şi romani. În Dobrogea, într-o singură bătălie, dar care avea să fie şi cea mai importantă, armata romană a pierdut aproape 4.000 de legionari, dar a reuşit să câştige. Şi chiar dacă nu a cucerit Dacia, ci doar a supus-o, împăratul Traian a decis să fie ridicat un impozant monument în cinstea marii victorii obţinute în războiul din 102, considerat la acel moment unul dintre cele mai grele purtate de romani.
„Împăratul Traian a ordonat să se ridice măreţul monument triumfal cu scopul de a cinsti eroii, prin înălţime să se arate marea măreţie a imperiului roman de cucerire a Daciei, dedicat Marelui Zeu Răzbunător. Monumentul aşa a arătat original. Este o construcţie solidă, piatră lângă piatră. Ce vedeţi acum este refăcut, reabilitat, dar din monument se păstrează foarte mult originalul în două locuri, aici (n.r. la monument) şi la muzeul din centrul localităţii Adamclisi”, a declarat pentru Libertatea custodele monumentului Tropaeum Traiani, Constantin Enea.
Tropaeum Traiani este unul dintre cele mai importante monumente antice de pe teritoriul României. Primele săpături au fost realizate în anul 1882 de către Grigore Tocilescu. Monumentul, în varianta în care a fost reconstituit de către arheologi, este alcătuit dintr-un soclu cilindric, care are la bază mai multe rânduri de trepte circulare, iar la partea superioară un acoperiș conic, cu solzi pe rânduri concentrice de piatră. Din mijlocul acestuia se ridică suprastructura hexagonală, ajungând până la înălţimea de 40 de metri. La partea superioară se află trofeul bifacial, înalt de 10,75 m, înfățișând o armură cu patru scuturi cilindrice. La baza trofeului se află două grupuri statuare care conțin fiecare reprezentarea trupurilor a trei captivi.
„Treptele, până la nivelul soclului, sunt originale în proporţie de peste 75%. Cât vedeţi placat în jurul monumentului, până la pământ, aproximativ 2 metri este fundaţia. Deci, partea de jos este cea originală, din anul 109, când a fost terminată construcţia. Piatra este din zonă, o carieră romană, azi e localitatea Deleni. A fost transportată atât pe care, cât şi pe buşteni”, a mai explicat custodele monumentului.
Acesta a fost distrus, în timp, fie din cauza cutremurelor, fie de către popoarele invadatoare. Totuşi, datorită durabilităţii pietrei, majoritatea elementelor de arhitectură s-au păstrat, au putut fi reconstruite, iar istoricii şi arheologii au putut reface schiţa acestui monument. Metopele originale, acele basoreliefuri din piatră cioplită care ilustrează modul cum s-a purtat războiul daco-roman şi cum au fost, în final, supuşi dacii, sunt conservate în muzeul din centrul localităţii Adamclisi. Au fost realizate replici ale acestora, şi după toate celelalte elemente de arhitectură, şi astfel a fost reclădit Tropaeum Traiani.
„Lucrarea care se vede astăzi e realizată pe un schelet metalic, cu mulaje după original, pentru a putea conserva nucleul, emplentonul”, a mai precizat Constantin Enea.
Grigore Tocilescu, arhitectul care a scos la lumină acest monument triumfal, a susţinut că Tropaeum Traiani este „certificatul de naştere” al poporului român, de aceea s-a luptat ca lucrarea să fie refăcută, iar toate elementele istorice să fie conservate.
În apropiere, la mai puţin de 2 km de acest monument, se află cetatea Tropaeum Traiani, şi a fost construită imediat dupa batalia din 102, pe fundaţia unei vechi cetăţi dacice, al cărei nume nu se mai cunoaşte. De asemenea, în apropiere se află şi mormântul unui înalt reprezentant al Imperiului Roman, care ar fi murit în timpul confruntărilor cu dacii, dar care a jucat un rol important în obţinerea victoriei finale.