ComenteazăPalatul Elisabeta din București poate fi vizitat de public, pentru prima dată în cei 83 de ani scurși de la inaugurare.
Construit în stil maur cu cel brâncovenesc de către tânărul arhitect Corneliu M. Marcu (1911-1991), clădirea a fost inaugurată în decembrie 1937, în prezența Principesei Elisabeta și a Regelui Carol al II-lea, tatăl viitorului Rege Mihai. Destinația clădirii a fost reședința Principesei Elisabeta, fiica cea mai mare a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria.
Clădirea mai păstrează din arhitectura originală podeaua, feroneriile și rama geamurilor, conform explicațiilor reprezentanților Palatului pentru Libertatea.
Edificiul istoric, din Șoseaua Kiseleff 28, poate fi vizitat în zilele de joi, vineri, sâmbătă și duminică, până pe 20 septembrie 2020.
Potrivit Casei Regale a României, vizitatorii nu au voie să facă fotografii în Palatul Elisabeta, cu niciun fel de dispozitiv, dar Libertatea a primit permisiunea de a face un tur, pentru a le prezenta cititorilor camerele care pot fi văzute.
costă un bilet de intrare la Palatul Elisabeta. Copiii, studenții și pensionarii plătesc 20 de lei.
Holul de la intrarea în Palatul Elisabeta și Salonul Mihai I
Galeria de Artă Contemporană
Printre altele, aici pot fi văzute un bust al Regelui Mihai, un album de fotografii al Casei Regale a României și semnătura Prințului Charles în Cartea de Onoare a Palatului.
este suprafața construită, totală, a Palatului Elisabeta, incluzând anexe, bazin și două pavilioane, potrivit datelor de identificare publicate de Guvernul României în mai 2020
Salonul Carol I și Elisabeta
Numele este dat de cele două tablouri existente aici, care îi înfățișează pe Regele Carol I și pe principesa Elisabeta.
Această încăpere găzduiește masa rotundă unde Regele Carol I a semnat actul care proclama Independenţa absolută a României față de suzeranitatea otomană pe 10 mai 1877, după cum au explicat reprezentanții Casei Regale.
Totodată, aici se găsește și un tablou de Crăciun din 1903.
Salonul Alb
În această încăpere din Palatul Elisabeta, Regele primea audiențe, oferea interviuri și își bea ceaiul de la ora 17:00.
adică aproximativ 9 milioane de euro este valoarea de inventar a Palatului Elisabeta, incluzând terenul și construcția, potrivit datelor publicate de Guvernul României în mai 2020
Biroul Regelui Mihai
Încăperea este în prezent camera de lucru a Majestății Sale Margareta, fiica ultimului suveran al României.
Sala Regilor
Încăperea a fost gândită ca o grădină interioară, după forma geamurilor care sugerează impresia că te uiți din exterior spre interior. Pereții sunt construiți din cărămidă și dau impresia unui perete exterior.
În această cameră este jilțul oficial pe care a stat Regele Mihai când aveau loc ceremonii de decorare, după anul 2005. În spatele jilțului este tapiseria care s-a aflat la Palatul Regal până în 1944, iar în centrul încăperii este cifrul Principesei Elisabeta. Tot aici pot fi văzute, pentru prima dată, uniformele militare purtate de Regele Mihai.
Sufrageria Mare
Aici au loc dineurile oficiale găzduite de familia regală. Masa este aranjată ca pentru un dineu cu 24 de invitați. Tot în această încăpere sunt două portrete de mari dimensiuni, al Regelui Mihai și al Reginei Ana, dăruite de Nicholas Taubman, fost ambasador al SUA în România în perioada 2005-2009.
Încăperea unde Regele Mihai a abdicat nu este deschisă publicului, fiind spațiu privat de locuit
Camera de la etaj, unde Regele Mihai a fost obligat să semneze actul de abdicare pe 30 decembrie 1947, nu poate fi vizitată, întrucât acolo sunt dormitoarele Familiei Regale, iar încăperea respectivă este spațiu privat de locuit, au explicat reprezentanții Palatului Elisabeta pentru Libertatea.
Ziarul a apelat la Șeful Casei Majestății Sale, Andrew Popper, care a descris pentru cititori cum arată încăperea.
„Este o cameră frumoasă. Se numește Salonul cu bârne, pentru că are un plafon acoperit cu bârne. La intrare se află un șemineu și câteva canapele și în spatele canapelelor este un birou unde se poate sta și se poate lucra”, a explicat Andrew Popper, într-un interviu acordat Libertatea.
Apoi a detaliat: „Salonul respectiv este deasupra Sălii Regilor, iar vederea este aceeași, adică spre grădină”.
Istoric Palatul Elisabeta
- 1936 – încep lucrările de construire a Palatului Elisabeta. Destinația inițială a fost reşedinţa Principesei Elisabeta a României
- 1937 – conform ziarelor de arhivă, consultate de Libertatea cu acceptul Bibliotecii Centrale Universitare, Palatul Elisabeta a fost inaugurat pe 20 decembrie, în prezența principesei Elisabeta, a Regelui Carol al II-lea, tatăl viitorului Regele Mihai, și a Reginei Marioara a Iugoslaviei,
- 1937-1944 – Palatul Elisabeta a fost reşedinţa particulară a Principesei Elisabeta a României
- 1944-1947 – Pe 23 august 1944, Regele Mihai l-a arestat pe mareșalul Ion Antonescu în fostul Palat Regal din Calea Victoriei, în prezent sediul Muzeului Național de Artă, și a declarat război Germaniei naziste, alături de care România luptase până atunci. Din 24 august 1944, până în 30 decembrie 1947, când a fost obligat să abdice și a părăsit România, Regele Mihai a folosit Palatul Elisabeta, deoarece Palatul Regal fusese avariat de bombardamentele germane
- 1948-1989 – în timpul regimului comunist, Palatul Elisabeta a fost ținut închis o perioadă, apoi transformat în casă de protocol, conform Familiei Regale a României
- 1997 – Pe 28 februarie, Regele Mihai a revenit în Palatul Elisabeta după 50 de ani de exil. Guvernul Victor Ciorbea l-a invitat pe Rege să locuiască pentru cinci zile la fosta lui reședință. În acel an, Regelui i s-a acordat înapoi cetăţenia română
- 1997-2001- Familia Regală a stat de mai multe ori la Palatul Elisabeta, plătindu-și camera, pe noapte, ca la orice hotel, potrivit datelor furnizate de Familia Regală.
- 2001 – pe 18 mai, Regele Mihai a revenit, cu Regina Ana, la Palatul Elisabeta. Clădirea din Șoseaua Kiseleff 28 a fost destinată prin lege să fie reședința Regelui Mihai I pe durata vieții sale. Fostul suveran urma să împlinească 80 de ani în acel an
- 2001-2017 – până la moartea Regelui Mihai, la Palatul Elisabeta au avut loc, în fiecare an, evenimente publice. Palatul a găzduit întâlniri cu ambasadori, decorări în Sala Regilor, seri dedicate NATO, UE, Crucii Roșii, activităților sociale, medicale, militare, societății civile, sportului, educației, culturii și științei.