VIDEO/Ce mai ştiu românii despre 23 August. „Erau cozi la mâncare, erai scos din fabrică să bați din palme pentru tovarășul. Dar lumea era mai veselă”

La data de 23 August 2018 se împlinesc exact 74 de ani de când armata română a trecut de partea Aliaţilor, în cel de-Al Doilea Război Mondial, şi a întors armele împotriva Germaniei. Un moment crucial pentru viitorul acestei ţări, o decizie care a făcut, probabil, diferenţa în ceea ce priveşte independenţa României în anii ce au urmat. Această sărbătoare a României a devenit, însă, una comunistă, după ce Nicolae Ceauşescu a „încătușat” ziua de 23 August.

Mulţi dintre români, când se gândesc acum la semnificaţia zilei de 23 August, îşi amintesc paradele organizate în cinstea lui Ceauşescu, a partidului comunist şi a simbolurilor socialiste.

„A fost odată, acum nu mai e nimic. Odată, era cum era, se ţineau cozi în şir la mâncare, totul era restricţionat, erau bani, dar nu aveai ce să cumperi. Sărbătorile de atunci erau prea directe, obligat-forţat, voiai-nu voiai, trebuia să le faci. Erai scos din fabrică, de pe unde lucrai, să te duci să baţi din palme, să aplauzi, să faci ce vrea tovarăşul. Am participat cu forţa, o dată – de două ori, apoi mi-am luat liber”, rememorează doamna Liliana Ene, în timp ce aşteaptă sosirea unui microbuz, pe strada 23 August, din oraşul Otopeni, judeţul Ilfov.

Recomandări

Cernobîlul de la Valea Călugărească, Prahova. Autoritățile și-au dat acordul pentru un mare depozit de gunoi lângă munții de deșeuri industriale. „Roșia Montană se mută la noi!”

Liliana Ene, aflată în trecere pe strada 23 August, din Otopeni, spune că această denumire îi aduce aminte de perioada comunismului

Aceasta crede că denumirea de 23 August se menţine în continuare la străzi, la diverse cartiere sau staţii de autobuz în amintirea timpului trecut, considerând, probabil, că cei mai în vârstă sunt în continuare ataşaţi de regimul comunist.

„În ziua de astăzi, nu, nu mai înseamnă nimic. Atunci eram mai mică şi era defilarea aceea care îmi plăcea, şi mă uitam la televizor, iar acum nu mai e nimic, e o zi normală, ca orice zi”, explică femeia motivul pentru care nu consideră că ziua de 23 August mai are vreo simbolistică.

Totuşi, îşi aminteşte că ar fi fost vorba şi despre un moment istoric, petrecut în urmă cu foarte mult timp, când armata română a întors armele împotriva Germaniei naziste, dar fiindcă acele evenimente s-au petrecut pe vremea bunicii sale, nu le pune în prim-plan atunci când se gândeşte la această zi.

„Da, e adevărat, când a fost libertatea, atunci, dar eu mă refer pe timpul de zi cu zi, că eu nu am fost pe timpul cu armata, când s-a întors armata erau mama, bunica, probabil. Deci, eu asta am prins, defilarea, sărăcia pe la cozi, stăteam cu copiii în braţe ore în şir”, mai povesteşte doamna Ene, în vârstă de 50 de ani.

Recomandări

De ce vrea Maricel Păcuraru să-și anuleze condamnarea din 2014. Argumentul avocaților: „Infracțiunea de spălare a banilor nu mai este infracțiune”

Tot pe strada 23 August, din Otopeni, doamna Eugenia Tudora, în vârstă de 63 de ani, îşi aminteşte de paradele comuniste care aveau loc la această dată, dar şi momentele plăcute pe care le-a trăit cu ocazia acestei sărbători.

Eugenia Tudora, care locuieşte pe strada 23 August, din Otopeni, este de părere că oamenii erau mai veseli în perioada comunismului

„Atâţia ani am participat la evenimentele organizate de 23 August, încât au rămas acolo, undeva. Era frumos, noi aşteptam zilele alea, pentru că aveam liber şi puteam să plecăm la munte, la mare, ne strângeam un grup de tineri şi plecam. Întotdeauna am participat la acele manifestări publice, fiindcă eram obligaţi. Să ştii că lumea era mai veselă decât acum, nu era aşa tristă cum e lumea astăzi. Era altceva, şi tinerii erau altfel, nu erau răutăţi între noi”, este opinia acesteia, care consideră că data de 23 August nu mai mai are în prezent nicio simbolistică.

În oraşul Otopeni, strada 23 August poartă această denumire încă din timpul lui Nicolae Ceauşescu şi este una dintre principalele artere ale localităţii, făcând legătura între Drumul Naţional 1 şi comuna Tunari.

Recomandări

„Nu trebuia să te pui cu Putin”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii de Aleksei Navalnîi”, care va apărea în România pe 22 octombrie

Cei care locuiesc pe această stradă se gândesc mai degrabă la simbolistica dată de comunişti datei de 23 August, decât la realitatea istorică.

„A venit noul val de politicieni, care ne-a băgat altceva în cap, faţă de ce ştiam noi înainte, aşa că nu ştiu care mai e simbolistica în ziua de azi, dacă mai e. Nu ştiu dacă tinerii mai ştiu ceva despre 23 August, aşa cum ştiam noi. Poate că am ştiut greşit, dar aşa am învăţat la şcoală atâţia ani de zile”, a recunoscut doamna Tudora.

Pe 23 august 1944, la Bucureşti, Regele Mihai I hotărăşte demiterea şi arestarea mareşalului Ion Antonescu, iar la ora 22:30, citeşte decretul care a schimbat, probabil, soarta României: „Am socotit (…) că nu este decât o singură cale pentru salvarea ţării de la o catastrofă totală: ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite. (…) Alături de armatele Aliate şi cu ajutorul lor, mobilizând toate forţele naţiunii, vom trece hotarele impuse prin dictatul nedrept de la Viena, pentru a elibera pământul Transilvaniei noastre de sub ocupaţia străină”.

Această întoarcere a armelor a reprezentat, spun mulţi dintre istorici, salvarea independenţei statului român, dar în acelaşi timp intrarea într-o lungă perioadă de supunere socială şi politică în faţa URSS şi impunerea regimului comunist de către Rusia. Iar data de 23 August s-a transformat dintr-o sărbătoare a României, într-o paradă dedicată comunismului şi lui Nicolae Ceauşescu.

Citește și:

VIDEO / Monsieur Naturel, colecționarul francez îndrăgostit de România. A expus o sculptură de-a lui Salvador Dali în curte!

Ce spune Liviu Dragnea despre protestele din 10 august: „Era organizare paramilitară. A fost o tentativă de lovitură de stat”

Urmărește-ne pe Google News