Născută în Kyoto, Japonia, cu tată preot baptist și mamă care a cântat în tinerețe jazz, Ato este cea mai mică dintre cei trei frați și s-a bucurat de încrederea totală a familiei atunci când a ales să vină la facultate în România. „Am fost la Conservatorul nostru din Tokyo un an, și costa foarte mult. Și părinții mei mi-au spus că nu mai pot să plătească taxe. Dar voiam să continuu, să nu las domeniul meu, voiam să plec altundeva”, își începe Ato povestea, în exclusivitate pentru Libertatea. „Noi aveam un prieten japonez care locuia la Cluj. El venea la noi acasă în fiecare an, în vacanța de vară. Era misionar. Ne-a povestit despre România, despre Conservatorul de la Cluj. A zis că nu e așa de scump, dar nivelul la canto este foarte înalt”, mai adaugă tânăra soprană.

Adaptarea la condițiile de aici a fostfoarte grea: Ato nu știa limba română, iar Clujul i s-a părut inițial un oraș gri, fără culoare. Ea a învățat mai întâi limba engleză, apoi din engleză a deprins limba română. „Aveam un singur supermarket, nu aveam nici mall”, spune japoneza cu nostalgie.  Întrebată dacă orașul s-a schimbat în ultimii ani, răspunde cu cel mai strașnic accent ardelenesc: „Oioioi…. Forte mult!”.

Nu are hobby-uri, preferă ca în timpul liber să citească, să studieze partituri. Mărturisește că nu prea iese din casă, dar are câțiva prieteni japonezi, cei mai mulți studenți. Și pentru că nu s-ar putea întreține doar din cântatul în corul Operei, Ato lucrează și la o firmă de IT japoneză, care și-a deschis filială la Cluj. Amatoare de muzică românească, ea ascultă iarna colinde și în restul timpului foarte multe romanțe și chiar și muzică lăutărească, Taraful Haiducilor fiind preferatul ei. După ce fredonează două versuri din „Du-mă-acasă, măi tramvai” și din „Iubesc femeia”, Ato spune că va cânta pe 25 ianuarie, pe scena Sălii Mari a TNB mai multe piese, alături de „regele acordeonului de jazz” Emy Drăgoi, fiind invitată specială în cadrul spectacolului „Magic Național”. „Pentru mine este o onoare să cânt cu domnul Emy Drăgoi. Și să urc și pe scena celui mai mare teatru din România, ca solistă! Am emoții deja, dar sper ca publicul să vină și să aprecieze programul pe care l-am pregătit”, spune Ato Kawara. Visul ei este să o întâlnească pe Angela Gheorghiu:  „Aș vrea să o văd. Atât. E foarte mare distanță între noi. De ce am venit în România? Pentru că știam că Angela Gheorghiu este româncă. Ea e o divă adevărată și numele ei deja scrie istoria operei lumii. Dacă am ocazia so mă întâlnesc cu ea… foarte mare onoare, e visul meu!”, mai adaugă soprana japoneză.

„Eu am senzația uneori că sunt un pic româncă”, spune Ato Kawara, care adaugă: „tocmai de aceea îmi pare foarte rău că vizita premierului japonez nu a ieșit cum trebuia. Am mulți prieteni la Ambasada Japoniei și știu cât au muncit, nu au avut revelion, au lucrat zi și noapte ca totul să fie bine, iar planul s-a schimbat, s-a dat peste cap brusc”, spune soprana, care concluzionează cu o vorbă înțeleaptă, parcă scoasă dintr-o carte cu proverbe japoneze:  „Dacă aveți libertate, trebuie să aveți și responsabilitate!”.

REPORTAJ/ „Elveția României”, domeniul schiabil de care s-a îndrăgostit Iohannis. Cum arată pârtiile preferate ale președintelui

 
 

Urmărește-ne pe Google News