ComenteazăO notă mică luată la școală afectează copilul, dar, pe lângă aceasta, sunt foarte mulți factori care contează în apariția stresului.
”Depinde foarte mult de copil, cât este el de doritor de a fi primul în clasă, cât de mare va fi pedeapsa acasă (pentru o notă mică, n.r.). Sunt foarte mulți factori de context care participă la această cotare a stresului pentru copii”, spune medicul psihiatru.
Foarte multe sarcini și teme primite la școală pot duce la mini-depresie
Medicul Eduard Moțoescu spune că un volum foarte mare de teme poate să debalanseze echilibrul copilului și să se manifeste prin tristețe, apatie și chiar lipsă de implicare în activități care îi fac plăcere.
”Nu știu care ar fi strategia optimă pentru copii – să-i ferim de stres sau să-i călim. La copilul stresat, există o anumită apatie, o perturbare a concentrării. Evident că un volum foarte mare de teme, de sarcini la o vârstă timpurie poate debalansa echilibrul fragil al copilului, apare ca un fel de mini-depresie”, spune medicul psihiatru.
În primii ani de școală, părinții resimt mai dureros un eșec al copilului. Asta până când copilul începe să conștientizeze singur eșecul.
Consecința stresului permanent de la școală este blocarea în dezvoltarea școlară
Consecința stresului la copil este blocajul. Copilul nu mai poate ține pasul cu ceilalți, vede că nu reușește și acest lucru îl determină să se oprească dintr-o traiectorie care ar fi putut să fie una optimă dacă sarcinile de la școală ar fi fost mai bine dozate.
”Apare o anumită apatie, o perturbare a concentrării copilului asupra temelor pe care le are. Deși, motivațional, copilul vrea să le rezolve, practic, el nu poate să se concentreze asupra lor”, explică medicul psihiatru.
Ce se poate face pentru ca un copil să nu eșueze în fața sarcinilor de la școală, a volumului mare de teme
Medicul psihiatru Eduard Moțoescu spune că, pentru ca un copil să nu eșueze în fața volumului mare de teme, este nevoie de o bună strategie de comunicare între profesor, părinte și elev.
În situația în care un profesor alege să dea foarte multe teme la clasă, el trebuie să explice părinților ce schimbări urmărește prin această strategie, iar părinții, la rândul lor, să îi spună profesorului feedback-ul acestor confruntări ale copiilor cu un volum prea mare de sarcini.
”Un pedagog poate să își dea seama ce poate și ce nu poate să facă un copil. Ar fi bine să existe un dialog între pedagog și familie, să își spună cu toții părerea. Pedagogul să argumenteze de ce dă un volum mare de teme și familia să explice pedagogului adevăratul feedback al acestor confruntări ale copilului cu un volum prea mare de teme și de sarcini. Cred că din acest dialog, unde ar trebui să fie o deschidere absolută din partea celor trei părți implicate în această relaționare – copil, părinte, pedagog -, poate să iasă o soluție de succes pentru copil. Începutul relației cu profesorul este foarte important pentru fiecare copil”, mai spune Eduard Moțoescu.
Medicul psihiatru Eduard Moțoescu
Frica este umbra stresului
Frica este și ea legată de stres. Se spune că frica poate fi o umbră a stresului, situație care apare pentru că omul se va confrunta cu o situație din care nu știe cum va ieși. Unii o amână, alții caută soluții, mai spune medicul psihiatru.
Percepția stresului poate fi ameliorată prin metode de igienă mentală.
”Copilul trebuie să facă lucruri care îi plac, care nu îi sunt impuse. Rețeta este valabilă și pentru adulți”, afirmă medicul psihiatru.
Citește și:
Stresul, afecțiunea secolului XXI, este cauza multor boli. Sarcinile de serviciu, ritmul alert, mustrarea șefului sunt factori favorizanți
Psihologul Libertatea, despre elevii bătuți de părinții colegilor de școală: “E ca în lumea animală, unde puii sunt apărați cu prețul vieții”