Fenomenul „legalelor”. Povestea tânărului care se droga de la 12 ani și a ucis doi oameni pentru etnobotanice

După ce a comis crima, Răzvan Butuc a continuat să intre, zile la rând, în casa victimelor, de unde fura lucruri pe care le vindea apoi, ca să obţină bani pentru droguri. A furat punga de detergent, fierul de călcat, dar şi carnea din congelator, iar presa, prezentând aceste detalii, l-a numit „drogatul” sau „Satana”.

Dar „răul nu este un termen științific. Este un termen religios”, spune Dorothy Lewis, o celebră psihiatră din SUA care şi-a dedicat întreaga carieră, de jumătate de secol, studierii comportamentului violent. „Nimeni nu se naşte criminal, el devine aşa pe parcurs”, avertiza Lewis care, după ce a analizat peste 100 de deţinuţi deosebit de violenţi, criminali în serie sau condamnaţi la pedeapsa capitală, a descoperit că ei au în comun trei lucruri: o disfuncție cerebrală, abuzul în copilărie și gândirea psihotică. 

Din „magazinele de vise”, la dealerii de peste drum

Crescut de mic fără mamă, Răzvan Butuc locuia, alături de tatăl lui, într-un bloc ANL de la marginea Iaşiului. A început să fumeze „legale” (un amestec de plante şi chimicale) de la vârsta de 12 ani. Pe atunci, în România erau 158 de „magazine de vise” care vindeau la liber aceste substanţe cu efecte psihoactive. 14 dintre magazine se aflau în Iaşi. 

Recomandări

Raport al Congresului SUA: De ce armata rusă a înregistrat pierderi semnificative și n-a fost capabilă să câștige războiul din Ucraina ANALIZĂ

În acel an, consumul de etnobotanice era raportat în 54% dintre cazurile de urgenţă ajunse în spitale, se precizează într-un raport al Agenției Naționale Antidrog (ANA).

Medicii avertizau că aceste droguri sintetice, extrem de puternice, „prăjesc” creierul, iar „magazinele de vise” au fost interzise, treptat, prin lege. Dar cei dependenţi au continuat să-şi cumpere „legalele”, de pe internet sau de la dealeri. Pentru Răzvan Butuc era simplu: locuia lângă o zonă rău famată din cartierul Păcurari şi trebuia doar să treacă strada, ca să facă rost de ele.

Efectele cronice ale consumului de etnobotanice sunt dependenţa, dar şi „afectarea ireversibilă a memoriei, modificări de comportament şi judecată, impulsivitate, depresie, psihoze cronice”, explică dr. Ilie Laura – Mădălina, medic psihiatru la Spitalul Militar de Urgenţă din Focșani.

Pedepse cu suspendare pentru traficanţii de otravă

În martie 2017, DIICOT a descins peste dealerii de droguri din cartierul Păcurari. Au descoperit că aceştia preparau etnobotanicele „din substanţă vegetală care era tratată sau amestecată cu compuşi chimici susceptibili de a genera efecte psihoactive, precum şi cu diverse alte substanţe precum: acetone, spray-uri de combatere a insectelor (gen Killtox), otravă pentru rozătoare, îngrăşăminte chimice pentru plante sau substanţe de uz veterinar“, se arată într-un comunicat al DIICOT Iaşi. Aceste droguri erau consumate de sute de tineri din Iaşi, cu vârste cuprinse între 14 şi 25 de ani. 

Recomandări

Despre proiectul unui stat „suveranist” român: „Nici SUA lui Trump nu își permit suveranismul propus de AUR”. Interviu cu profesorul Cornel Ban de la Copenhagen Business School

DIICOT a trimis în judecată 20 de inculpaţi, acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat. Un an mai târziu, jumătate dintre ei au fost condamnaţi cu suspendare, iar ceilalţi au primit între 2 şi 3 ani de închisoare. În octombrie 2018, Curtea de Apel Iaşi a modificat suspendarea executării pedepsei doar pentru unul dintre traficanţi.  

După clasa a XI-a, Butuc s-a lăsat de şcoală şi s-a angajat la un supermarket, iar apoi într-o spălătorie auto. Cheltuia aproape tot salariul pe droguri, tatăl lui fiind cel care plătea chiria şi facturile pentru apartamentul cu două camere în care locuiau.

Dubla crimă din după-amiaza de marţi

În blocul ANL, erau vecini de palier cu Elena Ş. Femeia de 85 de ani locuia într-o garsonieră, împreună cu fiul ei, Răducu Ş., care se mutase la ea, cu trei ani în urmă, ca să o îngrijească. Bărbatul de 49 de ani se înţelegea bine cu Răzvan şi uneori îi împrumuta telefonul mobil, de pe care acesta îşi suna prietenii.

Recomandări

Scrisoarea trimisă de un miner din Praid care a anticipat dezastrul: „Suntem bărbați, dar ne e frică. Am gânduri negre, mi-e teamă că vor deveni realitate”

Marţi, 9 aprilie 2019, în jurul orei 17.00, tânărul a mers la cei doi vecini. L-a rugat pe Răducu Ş. să-i dea telefonul, dar după ce bărbatul i-a deschis uşa, a intrat peste el în casă şi l-a prins de cămașă. A luat apoi de pe masa din bucătărie un cuţit pe care l-a îndreptat spre el, cerându-i să-i dea bani. 

Răducu Ş. i-a cerut să se liniștească şi a încercat să-i ia cuțitul din mână, dar în acel moment a fost înjunghiat mortal în piept. Totul s-a petrecut sub ochii bătrânei, care stătea pe patul din cameră şi se uita la televizor. Când femeia a început să ţipe, Răzvan Butuc spune că a lovit-o „o singură dată, cu podul palmei peste față”, iar ea a căzut cu capul de marginea patului şi acolo a rămas. 

Speriat, tânărul a fugit din apartament, luând cu el doar cheile de la intrare, cu care a încuiat ușa pe exterior. După jumătate de oră, s-a întors și, văzând că bătrâna se mişcase, a prins-o de gât și a sugrumat-o.

A furat și a vândut până şi carnea din congelator

În ziua crimei, a luat din casa victimelor două telefoane. De pe unul, şi-a sunat imediat un prieten, Constantin C., întrebându-l dacă vrea să cumpere un mobil. „Era fără cartelă în el și părea nou, avea folia lipită pe ecran. Mi-a spus că îl are de la un copil din cartier şi i-am dat 20 de lei pe el”, a declarat prietenul, în anchetă. 

Seara, Răzvan Butuc a dus la amanet celălalt telefon furat şi a primit 300 de lei, cu care și-a cumpărat etnobotanice și țigări. Apoi, zile la rând, a continuat să intre în casa victimelor. A luat 150 de lei găsiţi într-un portofel, pe urmă – o combină muzicală pe care i-a vândut-o lui Constantin C. cu 40 de lei, dar şi „un fier de călcat și un mixer, pe care mi le-a dat pentru 30 de lei”, spune prietenul.

În a patra zi după crimă, a luat din frigider 10 kg de pulpe congelate, pe care a primit 20 de lei. Tot atunci, spune prietenul, „mi-a mai adus 6 găleți cu smântână, un pachet de margarină și 4 kg de zahăr, pe care i-am dat 10 lei, iar după-amiază a venit cu două sacoșe de lenjerii de pat, pe care n-am mai vrut să le cumpăr, pentru că erau vechi”.

În anchetă, Răzvan Butuc a declarat că a mai furat din acea casă o pungă mare de detergent şi un aparat de bărbierit electric, pe care le-a aruncat, pentru că n-a vrut nimeni să i le cumpere.

Refugiul criminalului la locul faptei

În fiecare zi, el s-a reîntorcea în garsoniera unde săvârşise dubla crimă. Îşi suna prietenul de pe telefonul fix al victimelor şi-şi petrecea timpul acolo; căuta lucruri pe care urma să le vândă sau fuma etnobotanice. Într-o zi, aflat sub influenţa drogurilor, a luat de pe raftul din bucătărie nişte cutii cu orez și sare pe care le-a răsturnat în chiuvetă, apoi s-a jucat cu cuțitele aflate într-un suport, înşirându-le pe masă. 

Amprentele şi ADN-ul lui au fost găsite în toată casa, pe obiecte, pe chiştoace, dar şi în toaleta pe care a folosit-o, fără ca mai apoi să tragă apa, de teamă „să nu fac gălăgie”, după cum le-a mărturisit el anchetatorilor. A mai spus că „pe scara blocului nu se simțea decât vag miros de cadavru. În casă, era puțin mai pregnant, dar am lăsat întredeschise ușa şi geamul de la balcon, ca să se aerisească”.

Abia pe 23 aprilie, la două săptămâni după crimă, un vecin a sunat la 112, reclamând că din apartamentul vecinilor, pe care nu-i mai văzuse de ceva vreme, venea un miros fetid.

Cum l-au prins anchetatorii

Conform presei locale, la început, anchetatorii au luat în calcul şi varianta că Răducu Ş. şi-ar fi ucis mama şi apoi s-ar fi sinucis. Dar au prelevat de la locul faptei amprente şi urme biologice şi, în aşteptarea rezultatelor, au cerut şi listingul convorbirilor efectuate de pe telefonul fix din acea casă, dar şi de pe mobilele victimei, care lipseau.

Pe 6 mai, fiind audiat în calitate de martor, alături de alţi vecini, Răzvan Butuc le declara poliţiştilor că le știa pe cele două victime „din vedere” şi că ultima dată crede că i-a văzut prin martie. 

La patru zile după această declaraţie, a sosit listingul telefoanelor. Toate datele duceau spre Constantin C. care, în intervalul 11 – 21 aprilie 2019, fusese sunat de 73 de ori de pe fixul din casa victimelor. Pe 16 mai, în urma unei percheziții efectuate la locuința concubinei lui Constantin C., a fost găsit telefonul mobil pe care Butuc i-l vânduse acestuia. În aceeaşi zi, autorul dublei crime a fost arestat.

Avocat: „Mi-a spus că are «momente de blanc»”

Răzvan Butuc şi-a recunoscut crima, în cele mai mici detalii. Toate probele, inclusiv urmele biologice găsite pe cuţitul cu care fusese înjunghiat Răducu Ş., îl indicau drept autor al faptei. A fost trimis în judecată pentru omor calificat şi tâlhărie calificată. 

La proces, n-a vrut să mai dea nicio declaraţie, dar a cerut ca martorii să fie reaudiaţi. „Tatăl lui a venit o singură dată în sala de judecată şi nu cred că-l vizita în arest, pentru că inculpatul nu avea haine de schimb, de fiecare dată era îmbrăcat la fel”, îşi aminteşte unul dintre avocaţii din oficiu care l-au apărat pe Răzvan Butuc. 

„Toţi cei din anturajul lui au declarat că era un tip ok, dar că, atunci când consuma droguri, nu mai era prezent”, mai spune avocatul. „El era un tip tăcut. Dar mi-a declarat că are probleme cu conştientizarea lucrurilor, că nu ştie de ce a făcut asta şi că are «momente de blanc». Atunci, am cerut instanţei să se facă o expertiză psihiatrică”.

Verdictul experţilor: avea discernământ 

În martie 2020, raportul de expertiză medico-legală a concluzionat că Răzvan Butuc, deşi prezintă diagnosticul de „tulburare de personalitate de tip emoțional-instabilă; utilizare nocivă de substanțe psihoactive și alcool”, avea discernământ la momentul comiterii faptelor şi, „față de această afecțiune și starea psihică la momentul examinării, nu este necesară luarea unei măsuri de siguranță”.

A fost condamnat la închisoare pe viaţă.

Chiar dacă s-ar reține că inculpatul se afla, la momentul acțiunii inițiale asupra victimei Ş. Răducu, în stare de sevraj produsă de lipsa drogului, acțiunile sale ulterioare dovedesc că acesta a fost pe deplin conștient de acțiunile sale și consecințele acestora. 

Motivarea deciziei:

Curtea de Apel Iaşi a menţinut sentinţa, argumentând că „vârsta tânără, lipsa de antecedente penale sau afecțiunile psihice de care suferă inculpatul, dar care nu i-au diminuat discernământul, nu pot prevala sau reduce gradul ridicat de pericol social demonstrat și care impune aplicarea pedepsei detențiunii pe viață”.

Cele mai consumate droguri ilicite în România

Din vara anului trecut, Răzvan Butuc a depus trei contestaţii la executare, solicitând reducerea pedepsei, dar şi o cerere de întrerupere a executării pedepsei, pe motiv de boală. Luna aceasta, Tribunalul Iaşi a solicitat efectuarea unei expertize medico-legale. 

Potrivit ultimului raport furnizat de ANA, noile substanţe psihoactive au fost, în 2019, pe primul loc în „topul” droguri ilicite care se consumă în România. Cea mai mică vârstă de debut a consumului de etnobotanice e de 12 ani, iar cea mai frecventă vârstă de debut – 17 ani. Majoritatea consumatorilor au declarat că prima doză le-a fost oferită gratuit, într-un loc de distracție (club, festival, concert). 

Vânzarea de etnobotanice („produse susceptibile de a avea efecte psihoactive”) se pedepsește, conform legii, cu închisoarea de la un an la 5 ani.

În cazul unei crime, dorinţa noastră de a afla cauzele acestei crime şi timpul pe care suntem dispuşi să-l pierdem pentru asta sunt invers proporţionale cu sălbăticia crimei şi cu satisfacţia pe care o aşteptăm în urma execuţiei.

Dorothy Lewis, în cartea „Vinovaţi de demenţă”:

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro