• Şefii de stat şi de Guvern din UE se reunesc joi la Sibiu pentru o reuniune informală foarte importantă a Consiliului European.

  • La Sibiu vor veni cei mai importanţi lideri din Uniunea Europeană.

  • Summitul a fost anunţat încă din 2017 de către preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, ca răspuns la crizele grave prin care trecea UE.

  • „Drumul către Sibiu” a însemnat doi ani de pregătiri a unei noi agende europene, care să recâştige încrederea cetăţenilor europeni după problemele provocate de migraţie şi anunţul Brexit.

  • Evoluţiile europene nu au fost însă cele anticipate de liderii UE, astfel încât summit-ul va avea o notă mai discretă decât se credea acum doi ani.

a

Este oarecum ironic că summitul anunţat în 2017 pentru a răspunde problemelor provocate de lipsa de viziune a liderilor europeni să cadă victimă tocmai unei aparante lipse de viziune. În 2017, „Drumul către Sibiu” anunţa o confruntare între susţinătorii aşa-zisei „Europe cu mai multe viteze” şi cei ai păstrării actualei direcţii (printre care şi România).

Discuţia era între mai multă sau mai puţină Europă. Realitatea europeană şi mondială s-a dovedit însă mai complicată şi e greu de calculat câtă vină poartă liderii UE pentru faptul că agenda reuniunii de la Sibiu este mai puţin ambiţioasă decât se anticipa acum doi ani.

În 2017, se credea că întâlnirea din România urma să vină imediat după producerea Brexit-ului. Plecarea Marii Britanii din UE a fost însă amânată, iar viitorul este nesigur. La Sibiu trebuia dat un semnal clar şi dur contra unor alte evenimente de tipul Brexit. Acum, însă, tonul discuţiilor trebuie domolit.

Experţii în politică europeană vorbesc deja de ceva vreme despre o declaraţie a „celui mai mic numitor comun” – adică, în loc ca mesajele să fie clare, intransigente, dure, pentru a arăta unitatea UE, se va căuta o modalitate prin care toată lumea să cadă de acord măcar asupra unor minime puncte.

Cum va arăta viitorul Europei

Asta nu înseamnă deloc că summitul de la Sibiu nu are o uriaşă importanţă, atât pentru România, cât şi pentru Uniunea Europeană. Mizele sunt foarte mari şi nu este o afirmaţie modestă că aici se va stabili viitorul UE.

Începând cu 2017, Comisia Europeană a lansat o dezbatere prin care a strâns puncte de vedere cu privire la viitorul Uniunii. Ele au fost cuprinse în aşa-numita „Carte albă” a lui Jean-Claude Juncker. Aceste principii, precum şi punctele de vedere ale celorlalte instituţii, vor sta la baza Agendei 2019-2024. Ea va fi consfiinţită în iunie, într-o şedinţă formală a Consiliului European. Ce se va decide „în acte” în iunie va fi, însă, bazat pe declaraţia care va fi adoptată la Sibiu.

Libertatea vă prezintă 5 teme pe care liderii UE vor insista la Sibiu:

1. Mai multă apărare

„Vom apăra Europa – de la est, la vest, de la nord, la sud”. Ideea aceasta s-ar putea regăsi în textul declaraţiei de la Sibiu, potrivit jurnaliştilor de la Politico, care au văzut un draft al documentului. Indiferent de cum va fi frazată problema, ceea ce liderii UE îşi doresc e să transmită cetăţenilor sentimentul că Uniunea îi poate apăra. Indiferent că este vorba despre terorism, migraţie sau conflicte armate, politicienii din Europa vor să combată euroscepticismul inversând argumentele populiştilor: nu graniţele naţionale şi zidurile ne vor proteja, ci o colaborare strânsă, între toate statele membre.

2. Mai multă bunăstare

Euroscepticismul ameninţă Uniunea Europeană din interior, iar o cale de a-l combate este de a arăta că proiectul european funcţionează. Un mod de a face asta este de a asigura cetăţenilor UE un standard de viaţă cât mai înalt. Totul depinde de măsurile luate de fiecare Guvern în parte, însă Uniunea Europeană vrea să creeze cadrul ideal. Înseamnă, printre altele, o cât mai mare integrare financiară şi economică. Piaţa unică există, însă ea trebuie să acopere cât mai multe domenii. La Sibiu, Uniunea Europeană vrea să dea un semnal în această direcţie, mai ales că summitul precede euroalegerile.

3. Cum vor fi pedepsite derapajele în UE

Polonia şi Ungaria sunt de mult consideraţi „băieţii răi” ai Uniunii Europene. Asta din cauza alunecării pe panta populismului, naţionalismului virulent şi încălcării statului de drept. Recent, şi România a fost admonestată de liderii UE pentru astfel de comportamente. S-a vorbit despre sancţiuni financiare şi de restrângerea dreptului de vot în cadrul Consiliului. Pedepsele riscă însă să aibă efectul contrar: să accelereze derapajale, să închidă Guvernele şi mai mult în ele. Consiliul European va adopta o declaraţie prin care aceste state nu vor fi nominalizate, însă derapajele de care se fac vinovate vor fi subliniate.

4. Ce vom face cu refugiaţii

Migraţia este unul dintre cele mai sensibile subiecte. Sunt ţări care au avut de a face cu refugiaţii mai mult decât altele. Italia şi Germania, de exemplu. Pentru ele, discuţia despre „solidaritate” este dureroasă – simt că restul statelor nu au făcut suficient. În Italia, acesta a devenit subiect de campanie internă şi a ridicat partide extremiste la putere. Fiind un subiect care divide, liderii UE vor evita să ia atitudine în acest moment. Doresc ca la Sibiu să se vorbească pe o singură voce. Ultimul lucru pe care l-ar dori este un şef de stat care să iasă cu un mesaj critic după reuniune.

5. UE, un lider global

Uniunea Europeană a fost în primul rând o uniune economică. Lumea arată complet diferit de 1992, când a fost semnat tratatul de la Maastricht, sau chiar 2007, când a fost semnat tratatul de la Lisabona. Aceste acte au definit Uniunea Europeană modernă, însă ambiţiile UE au fost modeste în privinţa unui rol mondial. Statele Unite au făcut, sub Donald Trump, un pas înapoi de pe scena internaţională. Uniunea Europeană vrea să îşi ia un angajament de a umple acest spaţiu. Vrea să fie considerată o putere globală nu doar economic, ci şi diplomatic.

 
 

Urmărește-ne pe Google News