„Nu ştiu din ce motiv personal premierul olandez mă detestă pe mine sau Ungaria. Însă el atacă atât de dur. Şi el spune foarte clar că din cauza faptului că Ungaria, în opinia lui, nu respectă statul de drept, că ea trebuie să fie pedepsită financiar”, a declarat Viktor Orban de la Bruxelles.
Comisia Europeană a propus o condiţionare directă între alocarea de ajutoare europene prevăzute în fondul de relansare – asupra căruia UE încearcă să ajungă începând de vineri la un acord în cadrul unui summit – şi statul de drept. Ungaria, Polonia şi Slovenia se opun unei asemenea condiţionări.
Budapesta estimează că există alte mecanisme în tratate pentru a garanta statul de drept. De altfel, Ungaria este vizată de o procedură de sancţionare în baza „articolului 7”, declanşată de Parlamentul European şi care este în continuare în curs. Mai multe audieri au avut loc în Consiliul de miniştri pentru a discuta asupra situaţiei din Ungaria, însă nu a fost luată nicio decizie.
Poziţia lui Mark Rutte „nu este acceptabilă”, potrivit lui Orban, pentru că procedura în curs nu a dus deocamdată la nişte concluzii cu privire la statul de drept în Ungaria.
Premierul ungar i-a cerut de asemenea preşedinţiei germane a UE să ofere garanţii că membrii Consiliului UE vor negocia şi vor lua o decizie. „Vă rog să o faceţi. În loc să creaţi un nou mecanism, terminaţi ceea ce noi avem deja şi ce a fost iniţiat, luaţi o decizie asupra Ungariei imediat ce va fi posibil”, a pledat el.
Potrivit lui, crearea unui nou mecanism ar necesita săptămâni de negocieri, pentru că ar trebui modificate tratatele.
Problema statului de drept este unul dintre numeroasele puncte de divergenţă. Ea a fost discutată sâmbătă seara în timpul dineului şefilor de stat şi de guvern din UE. Un diplomat european a raportat că Rutte şi premierul finlandez Sanna Marin au susţinut puternic propunerea asupra statului de drept.