Viktor Orban spune că sprijină România la șefia NATO, dar că îl va vota pe Mark Rutte în anumite condiții

Mai precis, Mark Rutte trebuie să prezinte scuze pentru „remarcile insultătoare” pe care le-a făcut despre Ungaria, a declarat Viktor Orban într-un interviu pentru site-ul Mandiner, finanţat de guvern. Ungaria „nu mai are ce să caute în Uniunea Europeană” și trebuie „pusă în genunchi”, spunea Rutte în iunie 2021 la un summit european, ceea ce a stârnit nemulțumirea Budapestei.

În plus, premierul olandez mai trebuie să accepte și ca Ungaria să nu participe la nicio misiune militară a NATO împotriva Rusiei în războiul din Ucraina, a adăugat premierul de la Budapesta, care a precizat că acum „susţinem România”, adică pe președintele Klaus Iohannis, care candidează la șefia NATO.

Afirmațiile sale s-ar putea îndeplini dacă Iohannis se retrage din candidatura pentru funcția de secretar general al NATO, a relatat agenția de știri DPA.

Politico a avansat ideea că Iohannis s-ar putea retrage

Miniştrii de externe din Alianţa Nord-Atlantică s-au reunit la Praga zilele trecute pentru a prefața deciziile summitului NATO de la Washington din iulie, iar cele mai multe țări consideră că Klaus Iohannis trebuie să se retragă din cursa pentru șefia NATO, a susținut recent site-ul Politico. Ministrul de externe Luminița Odobescu a participat și ea la reuniunea informală.

Recomandări

Dezastru aviatic în Kazahstan, după ce un avion plin cu pasageri s-a prăbușit chiar lângă aeroport. Momentul a fost surprins de martori

Libertatea a cerut Administrației Prezidențiale un punct de vedere cu privire la varianta ca șeful statului să fi ajuns la o înțelegere privind retragerea, dar Cotroceniul nu a trimis niciun răspuns la această întrebare.

Doar două țări NATO nu au stabilit cui acordă votul, este vorba despre Ungaria și Slovacia. Restul de 30 de state şi-au manifestat sprijinul pentru Mark Rutte.

Ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith, a afirmat pe 29 mai că până la summitul din iulie se va ajunge la un consens privind succesorul lui Jens Stoltenberg și că aliații discută în continuare candidaturile lui Klaus Iohannis și Mark Rutte, cei doi contracandidați. Ea a precizat că summitul care va avea loc între 9 și 11 iulie va fi momentul ideal pentru anunţarea succesorului lui Jens Stoltenberg.

Viziunea SUA despre șefia NATO

În februarie, președintele României a spus că ar fi inadmisibil ca, după alegerile europarlamentare din iunie, nicio poziție relevantă în UE să nu fie ocupată de o persoană din Europa de Est. O lună mai târziu, pe 12 martie, Klaus Iohannis a anunțat că intră în competiţie pentru funcţia de secretar general al NATO, deținută acum de Jens Stoltenberg.

Înainte ca Iohannis să își manifeste public intenția, mai multe țări, precum Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Germania, s-au pronunțat public în favoarea nominalizării lui Rutte. Ulterior, SUA au confirmat și prin ambasadorul la NATO că îl susțin pe Rutte pentru șefia Alianței, nu pe „prietenul” Iohannis.

Recomandări

Procurorii din dosarul Revoluției au refăcut pas cu pas regia pusă la cale de Ion Iliescu și de gruparea sa pentru execuția soților Ceaușescu

La jumătatea lunii aprilie, Klaus Iohannis a declarat că există discuţii „foarte intense”, care vor continua, dar „chestiunile NATO nu se discută în public”.

Șeful NATO are un mandat de patru ani, care poate fi prelungit și este numit prin consens obținut prin consultări diplomatice de către cele 32 de state membre. În acest moment, Jens Stoltenberg deține funcția de secretar general, până în octombrie.

Urmărește-ne pe Google News