La Tusvanyos e atmosferă de festival. Oamenii forfotesc printre tonetele cu langoși și kurtos kalacs, iar în aer plutește un miros vag de grătar. Trecătorii sunt întâmpinați pe alei de un urs îmbrăcat într-un tricou verde – mascota Universității de Vară – care le oferă ingyen oleles, îmbrățișări gratuite. Unii preferă high five. Acesta e singurul urs din zonă, pentru că, în organizarea evenimentului, autoritățile din Harghita chiar au fost nevoite să relocheze câteva animale din pădurile dimprejur, a declarat primarul din Tușnad, Molnár József, pentru publicația maghiară Blikk.
La umbra copacilor, un puzzle colorat de pături, pe care stau tineri cu băuturi răcoritoare. Se discută doar în maghiară, dar râsul e universal. E voie bună la Tusvanyos și sunt sute de oameni. Tineri, în special.
Evenimentul de anul acesta a fost deschis miercuri de Zsolt Németh, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului maghiar, cu un discurs strâns legat de tematica aleasă, pacea. Ungaria nu crede într-o soluție militară a războiului din Ucraina și din acest motiv alege să nu se implice, a declarat Németh, citat de Szabadsag. A adăugat și că este însă important ca Ungaria să condamne agresiunea Rusiei și să susțină dreptul Ucrainei la autoapărare.
Fără UDMR la guvernare
Vineri după-amiază, scena centrală, unde se va încinge distracția odată cu lăsarea serii și unde sâmbătă va vorbi Viktor Orbán, este goală. Însă corturile care găzduiesc dezbateri adună zeci de urechi curioase. Cel mai mare interes îl prezintă o conferință privind securitatea energetică în contextul războiului din Ucraina. Se discută cât de benefice sunt sancțiunile pe petrolul și gazele rusești și dacă Uniunea Europeană greșește în a refuza resurse energetice ieftine. Nu se trag concluzii definitive.
În altă parte se analizează anul electoral 2024 în România. Se vorbește în maghiară exclusiv, fără traducere simultană. Nu toate corturile sunt dotate cu căști pentru nonvorbitorii de maghiară. Experții din panel spun că UDMR găsește în continuare aliați în partidele tradiționale, PNL și PSD. Și o astfel de coaliție nu ar ridica probleme pentru viitorul țării. Asta deși anul acesta e primul după mai multe guvernări când UDMR nu se mai află la putere în România. În ultimii 20 de ani, reprezentanții maghiarilor au fost cooptați în Executiv între 2004 și 2014, cu o pauză în 2013. Apoi, au revenit la Palatul Victoria în perioada 2020-2023.
Anul următor, însă, marea necunoscută este AUR, care prin discursul naționalist poate crea dileme serioase mai ales în rândul minorității maghiare, spun participanții. Partidul e cotat cu 25% din intențiile de vot, deci trebuie luat în serios, adaugă aceștia. Cu cine se va alia, ce ar însemna o guvernare AUR? Viitorul rămâne incert în scenariul ăsta.
Cum se reflectă conflictul cu naționaliștii români la Tusvanyos
Singurul lucru care amintește la Tusvanyos despre conflictele dintre naționaliștii români și comunitatea maghiară este titlul de pe prima pagină a ziarului „Heti Hirmondo”, care se împarte gratuit la intrare: „Legea rămâne cea mai puternică armă”. Articolul vorbește despre incidentele de la Valea Uzului, unde mai mulți naționaliști români au amplasat recent 150 de cruci de lemn în cimitirul internațional din localitate.
„Dacă vor să distragă atenția de la ceva, aleg chestiuni sensibile din punct de vedere etnic”, este citat directorul interimar la Institutul de Strategie și Cercetare Europeană al Universității de Servicii Publice din Budapesta, Balasz Tarnok. „Nu îmi este clar câtă atenție primesc la nivel național, dar este evident important pentru comunitatea maghiară”, continuă el.
Subiectul a fost abordat zilele trecute și în cadrul dezbaterilor, unde au asistat zeci de oameni. „Fiecare națiune are dreptul să-și amintească eroii cu demnitate. Ce se întâmplă în Valea Uzului este rușinea democrației române”, a spus Zsolt Szilagyi, vicepreședintele Platformei Europene de Memorie și Conștiință, citat de publicația Szekelyhon.
Încă dinainte ca Universitatea de Vară să-și deschidă porțile oficial, pe 19 iulie, liderii mai multor organizații naționalist-ortodoxe și-au anunțat prezența la adunarea maghiarilor de pretutindeni. „Îi transmitem lui Viktor Orbán că nu este binevenit în România, decât în vizite oficiale, desfășurate la București”, a scris pe Facebook Mihai Tîrnoveanu, președintele Asociației Calea Neamului. Alte organizații care au anunțat că se vor alătura demersului sunt Frăția Ortodoxă, Noi Românii și Legitimă Apărare.
Tîrnoveanu a participat și anul trecut la discursul premierului ungar de la Tușnad. Alături de alt bărbat, a ridicat un banner pe care era scris: „Ceva este etern: Transilvania, pământ românesc”. A fost scos cu forța din perimetrul Universității de Vară de către jandarmi.
Conflictul de la Valea Uzului, care a început în 2019 cu liderii organizațiilor naționaliste Frăția Ortodoxă și Calea Neamului, a fost reaprins recent, după ce Tîrnoveanu și alți susținători au amplasat 150 de cruci de lemn în cimitir. Acțiunea a fost criticată vehement de liderii UDMR.
Viktor Orban vorbește sâmbătă
Viktor Orbán a ajuns în România încă de miercuri, când s-a întâlnit „prietenește” cu premierul Marcel Ciolacu, după care a plecat spre Tușnad, acolo unde l-a întâmpinat o furtună. Vineri seară era așteptat la meciul dintre Sepsi Sfântu Gheorghe și U Craiova 1948.
Sâmbătă dimineață însă de la 10.30 va deschide ziua cu obișnuitul său „concert”, așa cum este botezat de ani buni evenimentul, un discurs lung în care își va prezenta politicile și ideile pornind de la tema ediției. Subiectul central al ediției Tusvanyos 2023 este „Timpul păcii”.
Ca de obicei, Orbán îl va avea alături pe episcopul reformat László Tőkés.
„E pericol, vin puși pe scandal”
Prezența naționaliștilor români la Băile Tușnad trezește unele îngrijorări în rândul celor prezenți. „E pericol, vin puși pe scandal. Nici nu ne cunosc! Vin să strice ceva frumos. Dar sper să nu-i lase să intre”, spune Zsolt, un bărbat trecut de 50 de ani care se ocupă de un stand mic. Locuiește în apropiere de Tușnad și lucrează în turism – duce cu trenulețul turiști la Lacul Sf. Ana.
Spune că el a studiat la liceu în București – doi ani înainte de Revoluție, doi ani după – și-a fost singurul ungur din clasă. N-a avut niciodată probleme. Doar după 1991, când au avut loc violențele interetnice de la Târgu Mureș, avea discuții politice cu profesoara de chimie.
Tot de-atunci vine și la Universitatea de Vară – mai întâi la Balvanyos, acum la Băile Tușnad. Spune că niciodată n-au existat incidente și că viața în zonele acestea locuite, în general, de maghiari nu cunoaște episoade rasiste.
„Totul este politică! Toată lumea aduce în discuție naționalismul pentru voturi. Ia să vedeți cum o să fie la anul”, spune Zsolt. Crede că, de fapt, toate partidele sunt puțin naționaliste, dar există mai multe grade. Dacă nu e prea accentuat, e un sentiment acceptabil.
Așa îl judecă și pe premierul Ungariei, Viktor Orbán. „Eu nu sunt un susținător al lui, are el multe probleme. Dar are și dreptate, cu migranții, de exemplu. El a ridicat un zid și apoi i-au urmat exemplul și alții, cum e Austria. Ai văzut cum e în Franța dacă îi primește pe toți?”, explică bărbatul.
Un singur lucru l-a bucurat, că Orbán a fost primit la București de premierul Ciolacu. E un semn bun, de normalitate. „Nu l-a mai invitat nimeni de 14 ani! De pe vremea lui Tăriceanu nu a mai avut o vizită oficială”, spune bărbatul cu siguranță în voce de parcă s-a gândit mult la faptul ăsta. „Sâmbătă, el nu va spune nimic împotriva României, o să vorbească anti-UE, ia să vedeți”, previzionează Zsolt.
„Ne adunam câte 150 de copii. Era o chestiune de comunitate”
Tineretul este și mai puțin interesat de aspectele politice ale evenimentului. „Vin să stau la bere cu prietenii și să ascult muzică seara. Peste zi, am asistat la mai multe discuții, din toate câte un pic”, spune Lorant Kajcsa. Este alături de soția sa, Orși, și de alt cuplu.
Lorant are 29 de ani și este preot evanghelic luteran în județul Brașov, de unde este și originar. Va participa și la unul din evenimentele de seară, cu titlul „Bea o bere cu preotul tău”. De fapt, va fi o discuție deschisă cu cei interesați despre ce fac preoții atunci când nu slujesc.
Spune că a venit la Tusvanyos de acum zece ani. „Vin de la 16 ani, știu că prima dată am fost la ediția 22. Ne strângeam mai mulți din zonă și fugeam de lângă părinți, la libertate, concerte, țigări, stat cu cortul” , își amintește Lorant. „Ne adunam câte o gașcă de vreo 150 de copii, că veneau și alții din alte județe. Era o chestiune de comunitate.”
Sâmbătă nu va asista la discursul lui Viktor Orbán și nici nu înțelege dorința grupurilor naționaliste de a disrupe evenimentul. „Noi, în Brașov, am trăit în liniște și pace și români, și maghiari. Eu am o indiferență față de etnie. Toți suntem oameni, toți tragem la aceeași căruță, toți vrem binele țării”, spune Lorant. „Ei, dacă vor, să vină, dar fără scandal.”
E loc pentru multe opinii la Tusvanyos. În vreme ce oamenii se adună pentru a descoperi viața laică a preoților, câteva femei tinere și energice, de la Centrul pentru Drepturi Fundamentale, împart trecătorilor cărți. „Vorbesc împotriva ideilor împinse de Occident”, promovează ele volumele oferite gratis. Copertele colorate transmit mesaje precum „multiculturalismul e nasol” și îl arată pe Harry Potter cu steagul transgender reflectat în ochelari.
Un eveniment dedicat maghiarilor de pretutindeni
Ajunsă la a 32-a ediție, după ce în perioada de pandemie 2020-2021 nu a putut fi organizată, Universitatea de Vară Tusvanyos este cea mai mare adunare a maghiarilor de pretutindeni. În anii 90, avea un caracter de cooperare româno-maghiară, dar treptat a devenit un eveniment dedicat aproape exclusiv culturii maghiare, gravitând în jurul politicilor promovate de Budapesta.
Tabăra este organizată de Fundația Pro Minoritate – ai cărei lideri sunt și membri ai partidului de guvernământ, Fidesz – și de Consiliul Tineretului Maghiar din România.
Tusvanyos reunește oameni de știință, artiști, sportivi și personalități religioase maghiare, dar și politicieni de la vârful Cabinetului Orbán. Anual, o bună parte din executivul Ungariei ține prelegeri la Băile Tușnad.