În Ungaria, Viktor Orban și guvernul său dau vina pe UE pentru aproape orice. Ei spun că facturile la energie au crescut din cauza sancțiunilor UE, că Bruxelles-ul este de vină pentru că profesorii câștigă atât de puțin, că UE, în general, a mințit Europa.

„Birocrații de la Bruxelles și elitele europene au decis asupra sancțiunilor, nimeni nu a întrebat poporul european”, a anunțat recent Orban, reluând în esență argumentele rusești.

La Bruxelles însă, discursul său este diferit. Ungaria vrea să negocieze pentru a evita o reducere a finanțării UE și pentru a debloca banii veniți prin PNRR.

Budapesta promite că va adopta legislația necesară pentru a combate corupția. Și chiar săptămâna aceasta, oficialii maghiari au dat undă verde ultimului pachet de sancțiuni despre care tot ei spun că au fost impuse cu forța și că distrug economia.

„Multă retorică anti-UE și antisancțiuni acasă, dar la Coreper (reuniunea reprezentanților permanenți ai țărilor membre), ambasadorul maghiar a rămas tăcut ca un șoarece în discuțiile despre sancțiuni din această săptămână”, a observat un diplomat din Europa de Vest pentru Politico.

Este o dihotomie care ar putea fi vizibilă public vineri, când Orban se întâlnește cu omologii săi din UE la Praga, pentru un summit informal al liderilor. Cu câteva ore înainte de reuniune, Orban a postat un clip video din capitala cehă, afirmând că Budapesta a obținut concesii cu ocazia adoptării ultimului pachet de sancțiuni și cerând din nou UE să schimbe cursul.

Însă în ultimele săptămâni, oficialii ungari s-au ferit să adopte retorica dură a lui Orban atunci când au discutat cu omologii lor europeni, optând, în schimb, pentru un ton mai echilibrat.

Dublul discurs stârnește temeri. Unii oficiali de la Bruxelles sunt îngrijorați de faptul că Orban face pe plac UE, în timp ce curtează Moscova. Și că blocul comunitar permite acest lucru pentru a păstra Budapesta în alianță, în contextul războiului și crizei energetice.

„Există speranța, cred, în Comisia (Europeană), în statele membre, că Orban nu va bloca sancțiunile și că va renunța la vetoul asupra impozitului minim”, a declarat pentru Politico europarlamentarul german Moritz Körner, membru al Partidului Liberal Democrat, cu referire la reticența Budapestei de a sprijini stabilirea unui impozit minim global pe profit.

Este însă o „capcană”, a avertizat însă politicianul german. „După ce va avea banii”, a prezis el, Orban „va găsi noi vetouri”.

Orban consultă cetățenii pe tema sancțiunilor

În Ungaria, oficialii guvernamentali construiesc o poveste cu iz conspirativ despre UE, pe care o distribuie pe toate platformele – discursuri publice, mass-media locale, Facebook. Povestea sună cam așa: Forțe obscure de la Bruxelles impun sancțiunile, provocând probleme economice în Ungaria.

„Să spunem cu sinceritate că introducerea sancțiunilor nu a avut loc într-un mod democratic”, a declarat Orban într-un clip video postat pe Facebook și Instagram la sfârșitul lunii septembrie.

Partidul de guvernământ al lui Orban, Fidesz, a câștigat alegerile parlamentare din aprilie în urma unei campanii care a pus accentul pe stabilitate, iar premierul s-a grăbit să dea vina pe UE pentru deteriorarea condițiilor economice în lunile care au urmat.

„Dacă nu ar exista sancțiuni”, a adăugat Orban într-un interviu radiofonic vinerea trecută, „prețul energiei ar fi undeva în jurul nivelului la care a fost, să spunem, în timpul alegerilor din aprilie și în timpul campaniei noastre electorale”.

În săptămânile următoare, fiecare adult maghiar va primi prin poștă un chestionar din partea guvernului cu întrebări pe tema sancțiunilor UE – după modelul folosit anterior pe teme precum migrația și drepturile comunității LGBTQ+.

„Adevărul este că cetățenii Europei au fost mințiți la Bruxelles”, a declarat Orban în interviul său, în care s-a concentrat pe consecințele sancțiunilor, dar nu a menționat Rusia. „Au spus că sancțiunile nu vor fi extinse la energie – și apoi au fost extinse. De asemenea, au spus că sancțiunile vor pune capăt războiului – războiul se prelungește”, a subliniat el.

În realitate, scrie Politico, UE nu a făcut niciuna dintre promisiuni. Apoi, Orban omite cu regularitate alte câteva fapte-cheie: deciziile UE privind sancțiunile necesită unanimitate (ceea ce înseamnă și Ungaria), iar guvernul său a aprobat fiecare pachet de până acum.

Vorbind în fața publicului din țara sa, Orban a pledat chiar pentru ridicarea sancțiunilor. „Atunci când sancțiunile trebuie reînnoite”, a declarat premierul, „există, de asemenea, oportunitatea ca politicienii de la Bruxelles să vadă că au greșit”.

La Bruxelles, Budapesta este gata să colaboreze

Dar la Bruxelles, Ungaria a avut un discurs diferit. Există motive serioase: fondurile UE.

Luna trecută, spre exemplu, Comisia Europeană a recomandat blocarea a 7,5 miliarde de euro din fondurile UE pentru Ungaria. Dar, în același timp, a deschis calea pentru ca țara să își păstreze banii dacă implementează un set de 17 reforme.

Ungaria a profitat de această deschidere. Parlamentul țării adoptă în prezent o legislație pentru a îndeplini aceste cerințe, înainte de o decizie iminentă în cursul acestui an din partea Consiliului European, care va decide dacă va tăia fondurile sau dacă reformele sunt convingătoare.

În timp ce Budapesta așteaptă verdictul, oficialii maghiari au depus eforturi pentru a convinge omologii că sunt parteneri de încredere.

Judit Varga, ministrul justiției, s-a referit la negocierile cu UE ca la un „dialog constructiv” și a mulțumit colegilor miniștri pentru că „apreciază” angajamentele Ungariei.

Contextul economic îl obligă pe Orban

Un argument important pentru comportamentul frumos al Ungariei la Bruxelles este economia turbulentă a țării, scrie Politico.

Moneda ungară, forintul, a atins un minim record, iar creșterea prețurilor are un impact asupra gospodăriilor. Luni, Ungaria a declarat că a ajuns la un acord cu Gazprom din Rusia pentru a amâna plățile pentru gazele din iarnă.

Tot în această săptămână, mii de oameni au ieșit pe străzile din Budapesta pentru a protesta în semn de solidaritate cu profesorii, care cer salarii mai bune.

Unii dintre propriii susținători ai lui Orban recunosc că problemele economice dificile joacă un rol în poziționarea împotriva sancțiunilor. „Cred că este doar retorică”, a declarat un oficial maghiar de rang înalt atunci când a fost întrebat dacă premierul este serios în privința presiunilor pentru ridicarea sancțiunilor.

Viitorul chestionar privind sancțiunile, a mai spus oficialul, este doar o strategie „pentru a oferi o bază solidă pentru explicațiile guvernului despre situația economică”.

Cu toate acestea, experții spun că strategia merge dincolo de acest lucru.

Partidul de guvernământ Fidesz a învățat din campania sa electorală de la începutul acestui an că mesajele maximaliste pot funcționa din punct de vedere politic.

În primăvară, Orban a desfășurat cea mai „antiucraineană și prorusă campanie pe care v-o puteți imagina în cadrul Uniunii Europene și al NATO”, a declarat Péter Krekó, director al think tank-ului Political Capital Institute din Budapesta, observând că premierul a obținut o victorie „zdrobitoare” deoarece „a putut exploata foarte bine aceste temeri legate de război”.

Există, de asemenea, un soi de semnnal către Bruxelles. În mod specific, a spus Krekó pentru Politico, chestionarul privind sancțiunile trimis maghiarilor are rolul de a reaminti Bruxelles-ului că guvernul de la Budapesta poate schimba opinia publică.

Scopul, a susținut el, este de a-i convinge pe oficialii UE că „este mai bine să ne plătească cu fonduri”.

„Cred că Orban are încă această iluzie – la fel ca mulți politicieni din Ungaria – că poate face acest joc dublu”, a declarat Krekó.

Avertismentul opoziției

Opoziția maghiară a avertizat în acest timp guvernele UE să nu ia în serios promisiunile de reformă ale Budapestei, susținând că fondurile ar trebui tăiate.

„Dacă guvernul ungar primește un singur euro fără control, aceeași politică pe care am văzut-o până acum va continua”, a declarat europarlamentarul ungar Attila Ara-Kovács, membru al partidului de opoziție Coaliția Democratică.

„Nu mai este vorba doar despre dezmembrarea sistemului democratic din Ungaria”, a spus el, „ci despre securitatea și viitorul întregii Europe”.

Și în timp ce multe capitale europene sunt dispuse să ofere Budapestei posibilitatea de a-și păstra fondurile UE dacă se dovedește serioasă în privința reformelor, oficialii sunt îngrijorați totuși de retorica prorusă a Ungariei.

Forța UE, a declarat ministrul finlandez al afacerilor europene, Tytti Tuppurainen, „constă în unitatea sa”.

„În fața agresiunii rusești, trebuie să ne angajăm cu toții să răspundem unitar”, a spus ea. „Sancțiunile sunt decise în unanimitate, ceea ce înseamnă că fiecare stat membru are un cuvânt de spus. Ungaria și-a pus amprenta în acest proces”, a adăugat Tuppurainen.

 
 

Urmărește-ne pe Google News