12 comentariiOrban a vizitat orașul Salonta din județul Bihor, unde a purtat discuții cu liderii locali și naționali pe tema alegerilor din 9 iunie. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, l-a prezentat pe Viktor Orban ca pe un politician care a condus partidul său la victorie electorală de 11 ori, a notat sursa citată.
În discursul său din Bihor, Viktor Orban a transmis că guvernul de la Budapesta sprijină candidatura lui Klaus Iohannis la funcția de secretar general al NATO și aderarea deplină a României la Schengen.
Miniştrii de externe din Alianţa Nord-Atlantică s-au reunit la Praga zilele trecute pentru a prefața deciziile summitului NATO de la Washington din iulie, iar cele mai multe țări consideră că Iohannis trebuie să se retragă din cursa pentru șefia NATO, a susținut recent site-ul Politico. Ministrul de externe Luminița Odobescu a participat și ea la reuniunea informală.
Libertatea a cerut Administrației Prezidențiale un punct de vedere cu privire la varianta ca șeful statului să fi ajuns la o înțelegere privind retragerea, dar Cotroceniul nu a trimis niciun răspuns la această întrebare.
Totodată, ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith, a afirmat pe 29 mai că până la summitul NATO din iulie se va ajunge la un consens privind succesorul lui Jens Stoltenberg și că aliații discută în continuare candidaturile lui Klaus Iohannis și Mark Rutte, cei doi contracandidați. Ea a precizat că summitul care va avea loc între 9 și 11 iulie va fi momentul ideal pentru anunţarea succesorului lui Jens Stoltenberg.
Ungaria și Slovacia, singurele care nu îl susțin pe Rutte
Doar două țări NATO nu au stabilit cui acordă votul, este vorba despre Ungaria și Slovacia. Restul de 30 de state şi-au manifestat sprijinul pentru Mark Rutte.
„Pe de o parte, Rutte a spus că Ungaria ar trebui să părăsească Uniunea Europeană şi, pe de altă parte, că ar trebui să fim puşi în genunchi. Aceasta nu este cea mai bună modalitate de a ne câştiga sprijinul”, a spus Viktor Orban pe 29 mai.
Premierul ungar a făcut atunci referire la o declaraţie a lui Rutte legată de disputa între Bruxelles şi Budapesta asupra unei noi legi ungare ce interzice referirile la homosexualitate în şcoli. Ungaria „nu mai are ce să caute în Uniunea Europeană” și trebuie „pusă în genunchi”, spunea Rutte în iunie 2021 la un summit european, ceea ce a stârnit nemulțumirea Budapestei.
Viziunea SUA despre șefia NATO
În februarie, președintele României a spus că ar fi inadmisibil ca, după alegerile europarlamentare din iunie, nicio poziție relevantă în UE să nu fie ocupată de o persoană din Europa de Est. O lună mai târziu, pe 12 martie, Klaus Iohannis a anunțat că intră în competiţie pentru funcţia de secretar general al NATO, deținută acum de Jens Stoltenberg.
Înainte ca Iohannis să își manifeste public intenția, mai multe țări, precum Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Germania, s-au pronunțat public în favoarea nominalizării lui Rutte. Ulterior, SUA au confirmat și prin ambasadorul la NATO că îl susțin pe Rutte pentru șefia Alianței, nu pe „prietenul” Iohannis.
La jumătatea lunii aprilie, Klaus Iohannis a declarat că există discuţii „foarte intense”, care vor continua, dar „chestiunile NATO nu se discută în public”.
Șeful NATO are un mandat de patru ani, care poate fi prelungit și este numit prin consens obținut prin consultări diplomatice de către cele 32 de state membre. În acest moment, Jens Stoltenberg deține funcția de secretar general, până în octombrie.