Bucureștiul intereselor imobiliare. O vilă interbelică din cartierul Cotroceni urmează să fie demolată fără avizul Direcției pentru Cultură

• Pe acel loc este desenat deja un proiect arhitectural, care promite spre vânzare 4 apartamente de lux.

Pe strada Joliot Curie, la numărul 22, în inima cartierului Cotroceni, o vilă în stil neoromânesc e în așteptarea unei noi vieți. Clădirea nu este o ruină, ci o casă perfect locuibilă, construită în stil neoromânesc, în perioada interbelică. Una din vilele-blazon pentru ceea ce vrea să fie Cotroceniul, adică un cartier de case care păstrează aerul Bucureștiului de odinioară.

Proprietarii casei își doresc însă demolarea imobilului pentru construirea unui bloc de lux. “Arhitectura este de tip fusion, realizată prin utilizarea unor elemente clasice neoromânești, moderniste și decorație brâncovenească”, este descrierea proiectului pe site-ul arhitectului Marius Turcu.

Pe gardul din fața casei se anunță demolarea sa și numărul autorizației de demolare. Asociația InCotroceni a făcut verificări și a aflat că există într-adevăr o autorizație eliberată fără să existe însă și un aviz dat de la Direcția pentru Cultură pentru acest lucru, aviz care este un pas obligatoriu.

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

“Asistăm de multe ori neputincioși la diverse proiecte imobiliare care forțează limitele legii”

“Precizăm faptul că pentru acest imobil s-a depus documentația numărul 34/11.01.2012 pentru lucrări de construire locuință S+P+3E, după demolarea construcțiilor existente, dosar ce a fost analizat în ședință de către CZMI, care nu a fost de acord cu lucrările de demolare. Rezoluția CZMI a fost contestată de către beneficiar și proiectant și ca urmare, întregul dosar de avizare a fost transmis la Ministerul Culturii pentru reanalizare”, este răspunsul Direcției pentru Cultură a Municipiului București, către Asociația InCotroceni.

Cu alte cuvinte, Direcția de Cultură s-a opus demolării și a trimis dosarul la reanalizare către Ministerul Culturii. Chiar și cu aceste obiecții, proprietarii tot au obținut autorizația de pune la pământ vila. În plus, Direcția de Cultură a făcut și sesizări la Inspectoratul de Stat în Construcții București și Serviciul Control Disciplină în Construcții din cadrul Primăriei Municipiului București.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

“Problema este că fiind o zonă protejată, astfel de case ar trebui să fie conservate, sunt case viabile, care dau farmecul Cotroceniului. Nu sunt niște colibe, niște coșmelii care ar trebui demolate. Ține de esența cartierului patrimoniul construit care ar trebui protejat de autorități și tot ce ține de el, spații verzi, grădinile frontale ale caselor, copacii. Din păcate, lucrurile nu se întâmplă așa și asistăm de multe ori neputincioși la diverse proiecte imobiliare care forțează limitele legii. Ba mai mult, unele chiar le încalcă”, spune Dinu Drog de la Asociația InCotroceni.

Găurile din legislație: când o instituție te refuză, mergi la alta

Activiștii din Cotroceni înțeleg foarte bine interesele imobiliare din zonă, un cartier foarte râvnit, într-o zonă bună. Nu înțeleg însă cum instituții ale statului închid ochii la regulile existente în construcții, la faptul că este o zonă protejată și emit documente care afectează patrimoniul construit.

Recomandări

Infractori prinși cu ajutorul inteligenței artificiale. Profesor dr. Vlad Niculescu Dincă: Trebuie să înțelegem aceste „unelte”, altfel există un risc real să fim toți tratați ca suspecți | Interviu

“E posibil să existe un aviz de la departamentul mai mare, peste cel de București, de la Ministerul Culturii național. Ei se prevalează de aceste găuri în legislație și dacă nu primesc într-o parte, se duc în altă parte”, mai spune Dinu Drog.

Asociația InCotroceni cere verificare legalității demolării și transparență cu privirea autorizației pentru noua construcție. Arhitectul Marius Turcu a refuzat să dea detalii despre proiect când a fost contactat telefonic de Libertatea. “Nu sunteți pe numărul care trebuie”, a spus acesta și a închis telefonul.

Ziarul Libertatea a solicitat puncte de vedere și de la Primăria Municipiului București și Ministerul Culturii, dar până la momentul publicării materialului nu a primit un răspuns.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro