Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a făcut o serie de afirmații în nume personal legate de reducerea deficitului bugetar al României de la 9% la 7% în 2021, astfel încât în 2024 să tindem spre nivelul de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), stipulat în tratatele europene.
Lazea a dat ca exemplu Cehia – care își propune un deficit de 4,9% din PIB în 2021 și Bulgaria – care are în plan unul de 2,9%, potrivit Radio Europa Liberă.
De ce trebuie scăzut deficitul
Deficitul bugetar înseamnă că statul cheltuie mai mult decât încasează, iar diferența o acoperă din împrumuturi. La rândul lor, acestea vin cu dobânzi.
Cu cât deficitul bugetar este mai mare, cu atât dobânzile plătite de stat la împrumuturile sale sunt mai mari.
Mai departe, acest lucru duce la presiuni pe moneda națională, care se poate deprecia în fața euro sau a dolarului.
O scădere a leului poate determina creșterea inflației, adică scumpiri, în special la produsele importate, ceea ce se reflectă într-un nivel de trai mai prost pentru toată populația.
Ce măsuri a propus Lazea
Lazea a propus:
- reducerea săptămânii de lucru de la 5 zile la 4 zile la bugetari
- reducerea salariilor cu 20% în domeniul public
- înghețarea angajărilor la stat prin utilizarea formulei „o angajare la șapte ieșiri”
- majorarea taxelor pe apartamentele din marile orașe.
„Nu e deloc normal ca salariul mediu din sectorul bugetar să fie mai mare decât în sectorul privat”, a spus Lazea.
Libertatea a scris recent despre faptul că salariul mediu la stat este cu aproape 60% mai mare decât salariul mediu din privat.
Toate statele europene au salarii mai mari în domeniul public față de privat, însă există dezbateri în privința modului în care trebuie privită diferența din România. O serie de activiști spun că diferența este mare pentru că foarte multe companii private plătesc angajații cu salariul minim pe economie.
În urma declarațiilor lui Lazea, Virgil Popescu – ministrul economiei – a afirmat că salariile demnitarilor vor fi înghețate anul viitor. Acesta a respins însă reducerea cu 20% a salariilor.
Coșea: Se vor îngheța salariile, se vor reduce sporurile
Profesorul de economie Mircea Coșea, fost ministru al reformei, spune că ieșirea din criză trebuie să se facă prin creștere economică, „nu cu barda”. Acesta a afirmat că nu poate exista muncă neplătită și că au mai fost țări care au încercat astfel de soluții, dar nu au avut rezultate prea bune. Coșea propune reducerea cheltuielilor inutile, precum diverse sporuri.
„Cetățenii din domeniul public sunt și ei cetățeni cu drepturi, de ce să fie penalizați doar ei și nu și cei care nu plătesc taxe, de exemplu? Eu cred că va urma o austeritate, dar nu așa cum spune domnul Lazea. Se vor îngheța salarii, se vor reduce sporuri, se va face reforma administrativă. Noi avem peste 40.000 de unități administrative, unde toți și-au dat salarii după bunul plac”, a spus Coșea.
Emilian Duca: „Nu poți să spui că faci săptămâna de 4 zile de lucru în Sănătate, este o glumă proastă”
Consultantul fiscal Emilian Duca spune că problema este că tăierea propusă este la fel pentru toată lumea și arată că aceasta nu poate fi decât pe termen scurt, până la o reformă profundă.
Acesta dă ca exemplu Consiliul Județean Bihor, unde au fost operate recent reduceri de personal.
„Tăierile de salarii sunt soluții temporare, dar nedrepte pentru marea majoritate a funcționarilor publici. Niciunul dintre miniștrii de la nivel central nu a redus aparatul de lucru al instituțiilor din subordine, la fel la primării. Nu poți să spui că faci săptămâna de 4 zile de lucru în Sănătate, este o glumă proastă‟, spune Duca.
Reformă în baza unor analize și proceduri clare
Acesta mai spune că orice reformă a aparatului bugetar trebuie să se facă în baza unei analize și a unor proceduri clare.
„Problema este factorul politic, se dau sporuri multe și sunt mulți politruci aduși politic. Trebuie făcut totul pe bază de proceduri clare. Venim și facem restructurări fix când nu trebuie. Să vină domnul Cristian Socol să spună el de unde să se taie. Dânsul și cei ca el au avut politici prin care s-au risipit banii”, a afirmat Duca.
Cristian Socol, profesor la Academia de Studii Economice din București, este artizanul programului de guvernare al PSD din 2016 și al majorărilor de salarii și pensii din ultimii ani.
„Trebuie să avem acum o Margaret Thatcher, care să facă același lucru, reforme‟, spune Emilian Duca. Acesta o dă drept exemplu pe Violeta Alexandru, despre care spune că a eficientizat casele de pensii, măsură ce nu necesită eforturi bugetare.
Cristian Păun: Nu trebuie să creștem taxe!
Cristian Păun, profesor la ASE București, spune că într-o criză nu trebuie să crești taxele sub nicio formă.
Acesta spune însă că este necesar să se facă o serie de reduceri de cheltuieli bugetare.
Aș începe prin înghețarea oricăror sporuri, mai ales în sectoarele care nu se află în prima linie a pandemiei. O analiză serioasă a administrației publice, mai ales la nivel local și regional, trebuie să stea la baza oricăror ajustări de personal. Am văzut deja exemplele unor consilii județene care au început o astfel de ajustare
Cristian Păun, profesor ASE
Acesta precizează că ar trebui discutată transferarea unor instituții de la nivel județean la nivel regional, de exemplu, consiliile județene să fie înlocuite de un consiliu regional.
Digitalizarea ca metodă de economisire
De asemenea, acesta pune accent pe digitalizare, astfel încât să scadă cheltuielile, atât cele de arhivare, funcționare, cât și de personal.
„Statul trebuie să înceapă să se modernizeze rapid și să nu mai insiste să ocupe zile în șir dintr-un an din existența noastră. Trebuie să ajungă la un clic distanță de noi și să ne ofere orice informație de care avem nevoie fără a mai fi nevoie să așteptăm cu orele să fim băgați în seamă pentru un aviz sau o ștampilă. Tăierile ar trebui să țină cont și de importanța muncii acelui bugetar. Nu cred că ar fi acum oportune tăieri de salarii în spitale. Sau în poliție”, precizează Păun.
Orele suplimentare se plătesc dublu
Profesorul spune că tăierea zilelor lucrătoare de la 5 la 4 nu rezolvă mare lucru, ci doar complică lucrurile.
Mai mult, pentru cele trei zile de „weekend‟ ar trebui să se plătească ore suplimentare, iar acestea sunt plătite dublu. Astfel, în loc să rezolvăm problema, mai mult vom ajunge să plătim.
Bugetarii independenți
Cristian Păun spune că multe categorii de bugetari au statut independent.
Acesta nu a dat detalii, dar în România au astfel de statut special instituții precum Banca Națională a României (BNR), Autoritatea pentru Supraveghere Financiară (ASF), ANCOM – autoritatea pentru telecomunicații sau ANRE – autoritatea care se ocupă de energie.
„Înainte de a ajunge la tăieri generale de salarii (inclusiv prin această propunere de tăiere a numărului de zile de lucru la bugetari) ar trebui epuizate toate celelalte măsuri de reformă. Altfel, iar cârpim de dragul cârpelii și, cu primul semn de redresare, adăugăm alte straturi birocratice vieții noastre de zi cu zi”, potrivit lui Păun.
El încheie spunând că această criză ar putea fi transformată într-o oportunitate de a reforma statul și serviciile publice pe care le oferă.