60 de ani, in timp ce in partea centrala si estica ploile si inundatiile au produs pagube catastrofale.. Franta. 51 din cele 96 de departamente regionale se confrunta cu situatii de criza din cauza secetei. in vestul tarii nivelul apelor a ajuns la cel mai scazut nivel din 1976, in timp ce in sud invazia lacustelor a afectat grav recoltele. Presedintele Jaques Chirac a facut apel la francezi sa „limiteze consumul abuziv de apa”.
* Spania. Aceasta tara se confrunta cu cea mai puternica seceta din 1940, focare de incendiu fiind localizate, la sfarsitul saptamanii trecute, in cea mai mare parte a Spaniei. Iarna si primavara anului 2005 au fost cele mai secetoase din ultimii 60 de ani, cantitatile de apa din rezervoare sca- zand cu circa 80%. Nivelul raurilor de pe tot cuprinsul tarii e la o treime din cel normal. Recolta din centrul si sudul tarii a fost compromisa in proportie de peste 50%.
* Germania. E afectata de inundatii grave dupa ce poli abundente au cazut timp de mai multe zile.
* Bulgaria. Cel putin cinci persoane au murit in urma inundatiilor catastrofale inregistrate in mai multe regiuni ale tarii.
* Italia. Protectia Civila din Italia a anuntat ca 50 de incendii au izbucnit incepand de la sfarsitul saptamanii trecute, din care 17 s-au declansat luni. Potrivit aceleiasi surse, cele mai afectate au fost regiunile din centrul si sudul peninsulei. sase incendii s-au declansat in Calabria, in sudul Italiei, iar alte patru in regiunea Romei. Seceta si temperaturile foarte ridicate au favorizat izbucnirea incendiilor in numeroase regiuni, Sardinia fiind afectata in mod special. Nordul peninsulei a fost decretat, marti, zona de risc, numeroase echipe ale Protectiei Civile, padurari si pompieri fiind mobilizate in aceasta zona. Opt elicoptere au fost nevoite sa intervina in Sardinia pentru a tine sub control focarele de in- cendiu.
* Elvetia. O furtuna foarte puternica s-a abatut, luni dupa-amiaza, asupra zonelor adiacente lacului Leman din Elvetia, un trecator fiind ranit de un arbore doborat la pamant, a comunicat politia locala. Cel putin 170 de persoane au fost sinistrate in cantonul Vaud, aflat pe malul nordic al lacului, in special din cauza caderii copacilor si vitei de vie din zona. Celebrele podgorii de pe malul lacului, dintre Lausanne si Montreux, au fost devastate de grindina. Frunzele si ciorchinii de struguri au fost smulsi de pe araci, compromitand renumita recolta de vin alb a Elvetiei. in toata regiunea afectata vehiculele au fost avariate, mai multe geamuri si vitrine s-au spart, iar copacii si stalpii de telegraf s-au prabusit pe sosea, determinand inchiderea drumurilor si a unei linii de cale ferata.
* Portugalia. La Algarve, o regiune meridionala din Portugalia preferata de turisti, furnizarea apei ar putea fi oprita in anumite intervale orare, in cazul in care autoritatile nu vor diminua consumul, au afirmat responsabili locali. Furnizarea apei ar putea fi oprita in cursul serii, incepand din urmatoarele zile, chiar in momentul in care turistii se spala si se pregatesc sa cineze, a avertizat Artur Ribeiro, director al companiei locale Aguas do Algarve. „in cazul in care nu va fi rationalizata, furnizarea apei ar putea fi oprita in orice moment”, a declarat acesta agentiei de presa Lusa. Ribeiro le-a cerut locuitorilor sa nu-si spele masinile si a facut apel la autoritati sa nu mai ude gradinile publice. Portugalia se confrunta cu cea mai puternica seceta din 1940. 97 la suta din teritoriul tarii se confrunta cu seceta severa sau extrema, potrivit Institutului Apei.
* Canada. Quebecul se confrunta, la randul sau, cu cele mai grave incendii de padure din anul 1941, a anuntat Societatea provinciala de Protectie a Padu- rilor impotriva Focului (SOPFEU), precizand ca 900 de pompieri au fost mobilizati, luni, in lupta cu cele 125 de focare de incendiu din provincia Quebec. De la inceputul verii, 755 de incendii au distrus aproape 400.000 de hectare de padure din Quebec. sase dintre aceste incendii au scapat de sub control, unul acoperind o suprafata de 4.000 de hectare, fiind localizat la 15 kilometri sud de Liebel-sur-Quevillon, mica localitate din partea central-nordica a provinciei. O ploaie abundenta a cazut, luni, asupra acestei regiuni, dupa mai multe saptamani de seceta si temperaturi foarte ridicate, astfel incat pentru moment evacuarea locuitorilor din aceasta zona a fost amanata. „Este o adevarata binecuvantare. Multi oameni vor fi fericiti”, a declarat Lacasse. Societatea provinciala de electricitate, Hydro-Quebec, a evacuat, duminica, 2.000 dintre angajatii sai care lucrau pe un santier hidroelectric din golful James, situat in nord-vestul provinciei, de teama ca principala cale de acces catre restul provinciei ar putea fi afectata de incendiu. Depasiti de situatie, responsabilii din Quebec au cerut ajutor celorlalte provincii canadiene si mai multor state americane situate in vecinatate. Marile societati forestiere au fost obligate, in urma cu opt zile, sa suspende activitatea de taiere a arborilor, trimitand astfel, sute de oameni in somaj tehnic.
* Kuweit. Directorul serviciului meteorologic din Kuweit a anuntat, luni, ca au fost inregistrate temperaturi de peste 50 de grade Celsius la umbra, valori termice care se apropie de recordul stabilit in 2000. „Temperatura inregistrata duminica, la umbra, a fost de 50,6 grade Celsius”, acesta fiind cel mai ridicat nivel din acest an, a declarat Khaled al-Shuaibi intr-un interviu acordat AFP, reamintind ca la 16 iulie 2000 termometrele au inregistrat 50,8 grade Celsius la umbra, acesta fiind recordul de caldura din emiratul arab din Golf.
Nivelul oceanelor ar putea creste cu 7 metri
Consecintele demografice ale incalzirii globale ar putea conduce, in secolul al XXI-lea, la „sfarsitul lumii pe care o stim”, prezice profesorul Tim Dyson, care participa la Congresul International privind Populatia, de la Tours, Franta. Cu o incalzire globala de 1,6 pana la 6,6 grade Celsius pana in 2100, „schimbari nefavorabile s-ar putea manifesta pe mai multe fronturi, cu efecte negative cumulative”, continua specialistul britanic. „De exemplu, inundarea zonelor de coasta, care ar putea fi in parte rezultatul cresterii nivelului marii si al caderilor de precipitatii mai mari, ar putea conduce la pierderea unei mari parti din terenurile cultivabile si infrastructurile urbane, antrenand o crestere a pretului hranei, migrarea la scara mare si probabil tulburari socio-politice. Oamenii nu isi vor schimba atitudinea decat atunci cand vor simti ei insisi fenomene meteorologice nefaste”, crede Dyson.
„Calota de gheata a Groenlandei, care contine suficienta apa pentru a ridica nivelul oceanelor cu circa 7 m, a inceput sa se topeasca si s-ar putea prabusi foarte rapid din cauza cresterii cantitatii de apa dulce de la baza calotei. Aerul se incalzeste deasupra oceanului, fenomenul de evaporare se intensifica si astfel apa rece salina coboara spre adancuri. Apa sarata si rece de sub gheata e atat de densa incat se scufunda, aceasta ar putea fi o explicatie”, e de parere si Dumitru Balta, meteorolog in cadrul Agentiei Nationale de Meteorologie.
Urmărește-ne pe Google News
Comentează