ComenteazăÎn mai 2012, Constantin Zapan a fost condamnat la 10 ani de închisoare, pentru că a violat o fetiţă de 12 ani. Legea recursului compensatoriu i-a scăzut din pedeapsă 522 de zile, iar bărbatul s-a liberat din Penitenciarul Tulcea în noiembrie 2020.
Ce obligaţii avea Poliţia, prin lege
La ieşirea din închisoare, datele lui Zapan au fost introduse în Registrul Agresorilor Sexuali.
Conform legii, el avea obligația să se prezinte „periodic, dar nu mai târziu de o dată la 3 luni”, la secţia de poliție pe raza căreia domicilia. Zapan trebuia să le raporteze poliţiştilor unde locuieşte, din ce trăiește, dar şi cu ce copii intră în contact.
La rându-le, poliţiştii aveau obligația, cel puţin o dată la 3 luni, să-l verifice pe Constantin Zapan la „domiciliul, reședința sau imobilul unde acesta locuia efectiv”, pentru a obţine informaţii despre comportamentul lui.
Cum l-a verificat Poliţia din Prahova
În acte și în realitate, Constantin Zapan domicilia în Prahova, în satul Valea Nicovani din comuna Valea Călugărească. Adresa lui de domiciliu e publică pe internet, într-un anunţ cu somaţii de plată publicat de ANAF în septembrie.
Zapan locuia la ferma de animale unde şi-a găsit de lucru, după ce a ieşit din închisoare, iar de verificarea lui periodică ar fi trebuit să se ocupe cei de la Postul de poliţie din Valea Călugărească.
A fost un soi de „monitorizare de la distanţă”, a precizat, pentru Libertatea, o sursă din Ministerul de Interne. „Adică, poliţiştii știau de Zapan şi pe unde umblă, dar n-au discutat cu el. Nici el n-a mers la postul de poliţie, nici ei nu l-au chemat. Nu s-a respectat metodologia”, spune sursa.
Libertatea a solicitat luni conducerii IJP Prahova să precizeze dacă Zapan a fost monitorizat, aşa cum prevede Legea privind Registrul Agresorilor Sexuali. Marţi, purtătorul de cuvânt al inspectoratului ne-a declarat că „se fac verificări”.
Vineri, IJP Prahova ne-a comunicat că „informaţiile solicitate sunt exceptate de la caracterul public, sens în care nu pot fi transmise”, deoarece sunt, potrivit Legii 544/2001, date personale, care periclitează rezultatul anchetei şi pot aduce atingere asigurării unui proces echitabil.
Plecarea fără anunţ, pedepsită penal
Dacă l-ar fi monitorizat, aşa cum prevede legea, poliţiştii din Valea Călugărească ar fi observat că Zapan nu mai locuia la adresa declarată. De prin august anul trecut, după cum spun sătenii care l-au cunoscut.
Potrivit legii, Zapan ar fi trebuit să anunţe poliţia, ori de câte ori pleca din Valea Nicovani pentru mai mult de 15 zile. El era obligat să raporteze unde merge şi în ce scop, cum se deplasează acolo şi pentru ce perioadă.
Nerespectarea acestei obligaţii este, potrivit legii, o infracțiune care se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Dar pentru ca Zapan să fie cercetat, poliţiştii ar fi trebuit să se sesizeze din oficiu.
Era căutat pentru conducere fără permis
Dar nu Poliția din Prahova, ci cea din Buzău s-a sesizat în cazul lui Zapan, și asta după ce, între 23 iunie și 14 august anul trecut, polițiștii de la circulație l-au prins pe bărbat conducând fără permis. Nu o dată, ci de cinci ori!
De acest dosar s-a ocupat IPJ Buzău, iar pe numele lui Zapan au fost emise citații și mandate de aducere, dar el nu a mai fost găsit la adresa de domiciliu, din Valea Nicovani.
Foștii lui vecini de acolo confirmă că „acum vreo trei luni, cei de la jandarmi au venit și l-au căutat, dar el era plecat de mult.”
În martie anul acesta, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău l-a pus sub acuzare pe Zapan pentru conducerea unui vehicul fără permis, infracțiune pedepsită de lege cu închisoarea de la unu la 5 ani.
Poliţia din Braşov n-a ştiut că Zapan e în județul ei
Poliția din Valea Călugărească nu a actualizat datele lui Zapan din Registrul Agresorilor Sexuali, iar acolo unde el s-a mutat, nimeni n-a bănuit că trebuie să fie cu ochii pe el.
Bărbatul a ajuns în Vama Buzăului din judeţul Braşov. Acolo lucra ca zilier, la pavarea străzilor din comună, şi locuia într-un container de pe islaz.
Ca persoană înscrisă în Registrul Agresorilor Sexuali, Zapan avea obligaţia ca, în termen de cel mult 3 zile, să se prezinte la poliția din localitatea unde-și stabilise locuința, pentru a fi luat în evidență.
N-a făcut asta, iar poliţia din Vama Buzăului habar n-a avut că el e în localitate, pentru că „n-au existat plângeri din partea cetăţenilor, pe numele lui”, spune şeful de post, agent șef adjunct de poliţie Ştefan Seceleanu.
„Nu era treaba celor de la Vama Buzăului să-l monitorizeze pe Zapan, pentru că nu se știa cu certitudine faptul că el locuia acolo, erau doar nişte informaţii că s-ar putea afla prin judeţul Braşov”, spune sursa din Ministerul de Interne.
Oficial, registrul era o piedică în calea recidivei
Constantin Zapan era ieşit complet din vizorul poliţiei. Vinerea trecută, el a răpit două fetiţe, de 10 şi 12 ani, pe care le-a violat.
A mers cu victimele în pădurea de lângă satul Valea Nicovani, un loc pe care îl cunoștea și unde nu simţise niciun pericol din partea poliţiei.
A fost prins după ce sătenii, pe care el îi jefuise înainte să plece, l-au găsit în pădure şi l-au fugărit cu căruţa, până l-au împins în filtrul poliţiei.
Precum Zapan, 7 din 10 foşti condamnaţi pentru infracţiuni de natură sexuală recidivează, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege care, în 2019, a dus la înfiinţarea Registrului Agresorilor Sexuali.
Registrul a fost înfiinţat pentru a preveni această recidivă, prin monitorizarea, supravegherea și identificare operativă a agresorilor sexuali.
În România, registrul nu poate fi accesat de public, cum e în Polonia
Legea 118/2019 prevede că în Registrul Agresorilor Sexuali sunt înscrişi, cu poză, amprente și ADN, toţi cetăţenii români, dar şi străinii aflaţi în România care au fost condamnaţi pentru viol, agresiune sexuală, act sexual cu un minor, corupere sexuală a minorilor, racolare a minorilor în scopuri sexuale, hărțuire sexuală, folosire abuzivă a funcției în scop sexual, pornografie infantilă, ultraj contra bunelor moravuri, incest, trafic de persoane şi trafic de minori, proxenetism, exploatare a cerșetoriei, folosire a unui minor în scop de cerșetorie, folosire a serviciilor unei persoane exploatate şi folosire a prostituției infantile.
În septembrie anul acesta, în Registru figurau 63.090 de persoane, potrivit datelor furnizate de IGPR, la cererea presshub.ro.
3.530 dintre cei înscrişi în registru aveau la activ condamnări pentru viol.
Spre deosebire de cel din România, Registrul Agresorilor Sexuali din Polonia are două secţiuni: una e destinată publicului – putând fi accesată de oricine, iar alta este pentru instituţii şi angajatori şi conţine informaţii detaliate despre condamnați, inclusiv adresele lor de domiciliu.
În România, registrul nu poate fi accesat de public.