Urbanul depășește ruralul
Deși violența domestică e asociată de multe ori cu familii sărace, dezorganizate, din mediul rural, cifrele arată o realitate mai nuanțată.
Dosarul judecătoarei, vârful aisbergului
Contrar prejudecăților din societatea românească, agresivitatea în familie nu are granițe de clasă sau de statut economic. Cazul judecătoarei agresate și hărțuite de către soțul ei, un colonel de armată din București motivat de gelozie și control, dezvăluit de Libertatea, a arătat doar vârful unui aisberg. Violența domestică nu se limitează doar la familii sărace și needucate.
44.522 de fapte penale pentru violență în familie au fost sesizate la Poliția Română în primele 11 luni ale acestui an, conform datelor obținute de Libertatea de la IGPR.
Dintre acestea, 23.228 au fost comise în mediul urban, iar 21.294 – în mediul rural.
Depun plângere 80 de persoane pe zi
Sub umbrela violenței în familie, intră mai multe tipuri de infracțiuni: omorul, tentativa de omor, violul, actul sexual cu un minor, șantajul, hărțuirea, traficul de persoane, violarea vieții private sau încălcarea ordinelor de protecție.
Dintre acestea, bătaia e infracțiunea cea mai frecventă, cu 27.029 de sesizări la nivel național în primele 11 luni ale anului.
În medie, 2.457 de fapte de loviri sau alte violențe au fost sesizate lunar la Poliție. Ceea ce înseamnă că, zilnic, peste 80 de persoane depun plângere în România pentru că au fost lovite de un membru al familiei.
Când abuzul e firesc, nu îl mai raportezi
Specialiștii atrag însă atenția că aceste cifre reprezintă doar o mică parte, pentru că multe victime nu raportează faptele de violență în familie. Unul dintre motive e faptul că violența reprezintă, pentru mulți, normalul cu care cresc.
„Orice relație abuzivă nu e altceva decât un joc de putere și control pe care foarte mulți «îl joacă» în familie sau au văzut că așa se „joacă” în familie și atunci nu au alte repere sau referențial pentru a evalua situațiile decât ceea ce le este cunoscut, au văzut, au trăit. Duc modelele mai departe din familia de origine în familiile ulterior întemeiate și dacă nu se rupe lanțul, le vor transmite urmașilor, indiferent de gen sau de nivelul de studii/statut socio-profesional”, explică Iolanda Beldianu, lector universitar la Universitatea Transilvania din Brașov și membru fondator al ONG-ului Pas Alternativ, din Brașov.
Agresivitatea reclamată a crescut în 2021 peste 2020
Libertatea a solicitate date de la Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR), Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) legat de cazurile de violență înregistrate de fiecare dintre aceste instituții în primele 11 luni ale anului, comparativ cu primele 11 luni din 2020.
Cifrele arată că au fost înregistrate creșteri anuale pe toate palierele.
- 89.685 de apeluri la 112, clasificate pe nodul de index Conflicte şi agresiuni fizice – cu victime, au fost înregistrate în primele 11 luni ale anului, comparativ cu 81.815 între ianuarie și noiembrie 2020, arată datele de la STS.
- 44.522 de fapte penale pentru violență în familie au fost sesizate la Poliția Română în primele 11 luni ale acestui an, comparativ cu 40.159 anul trecut.
- Datele de la ANES, obținute de Libertatea, indică, de asemenea, o creștere în ceea ce privește sesizările pentru violență domestică. Au fost înregistrate 4.511 apeluri la helpline-ul destinat victimelor violenței în familie în primele 11 luni ale anului, comparativ cu 3.527 apeluri în aceeași perioadă în 2020.
Libertatea a arătat anul trecut că violența domestică s-a intensificat în primul an de pandemie, izolarea afectând puternic victimele violenței domestice.
Datele din acest an indică o nouă creștere în al doilea an de pandemie. Specialiștii spun însă că cifrele s-ar putea să reflecte doar o creștere în raportarea acestor cazuri, nu a cazurilor în sine.
Cum se explică această creștere?
Au crescut semnalările cazurilor, explică Giulia Crișan, avocată la asociația Anais, care apără drepturile femeilor.
„Anul trecut, fiind perioada de stare de urgență, în care nu puteai să suni, să te plângi unei prietene, să vorbești cu familia, pentru că el era lângă tine permanent, a fost o perioadă în care nu prea s-au făcut raportări. Anul acesta, existând o libertatea de mișcare, s-au putut semnala mai multe cazuri”, spune avocata.
Cifrele mai mari nu înseamnă neapărat că violența crește în România, ci că sunt din ce în ce mai multe femei care au curajul să meargă către autorități și să raporteze abuzurile prin care trec, precizează și Andreea Rusu, directoare executivă la Centrul Filia, o organizație care luptă pentru drepturile femeilor.
În ultimii ani, trendul a fost ascendent atât în ceea ce privește cazurile raportate la 112 sau direct la secțiile de poliție, dar și legat de ordinele de protecție. Asta poate să arate că au început să funcționeze campaniile de informare, adaugă aceasta.
„Pe de altă parte, România nu are niciun fel de cercetare pe zona de violență împotriva femeilor care să ne poată spună clar de ce cresc cazurile, ce le face pe femei să raporteze. Nu avem așa ceva și încă suntem departe. Putem doar să speculăm în funcție de cifre și de experiența noastră în teren și a colegelor noastre din rețea”, spune Rusu.
O treime din ordinele de protecție au fost încălcate în 2021
Unul dintre cele mai importante instrumente pentru protecția victimelor în familie sunt ordinele de protecție, care îi interzic agresorului să se apropie de victimă.
În România, există două tipuri de ordine de protecție, provizoriu și judecătoresc. Primul, introdus abia în 2018, se emite pe loc de către polițiști și funcționează ca o măsură de protecție instantă, dar pe termen scurt (5 zile). Al doilea, în vigoare din 2012, se acordă de către o instanță de judecată, pe o perioadă de maximum șase luni, cu posibilitatea prelungirii.
9.926 de ordine de protecție provizorii (OPP-uri) au fost emise de către poliție în primele 11 luni ale anului, comparativ cu 7.677 în aceeași perioadă a anului în 2020, arată datele de la IGPR.
Dintre acestea, 4.395 au fost transformate în ordine de protecție judecătorești în primele 11 luni din acest an, comparativ cu 3.560 între ianuarie și noiembrie 2020.
O treime din aceste ordine de protecție au fost încălcate (3.194) în primele 11 luni din an.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
Libertatea îşi propune să ofere o voce egală femeilor în reprezentarea lor din media și crede în puterea #EqualVoice pentru a face mai vizibile femeile în presa românească, pentru a include vocile lor și perspectivele feminine. Fie că vorbim de jurnaliste, de surse, de specialiste sau de comentatoare / editorialiste, doar așa putem reflecta echilibrat societatea.
Libertatea își folosește capacitatea jurnalistică și tehnologică de a promova valorile în care crede: egalitatea între femei şi bărbați.
Vezi noutățile din cadrul inițiativei EqualVoice!