Autorul de origine indiană Salman Rushdie a fost suspus unor intervenții chirurgicale și se află în continuare conectat la un ventilator, după ce vineri seară a fost înjunghiat în gât şi în abdomen în statul american New York de un tânăr de 24 de ani.
Atacul vine însă după o lungă serie de amenințări, violențe similare și chiar o crimă.
Cartea – care, printre altele, îl portretizează pe profetul Mohamed, întemeietorul religiei islamice -, a fost primită cu furie de musulmani încă de la lansarea acesteia. Rushdie a fost amenințat cu moartea și, multă vreme, a rămas ascuns, potrivit BBC, fiind plasat sub protecția poliției britanice.
O crimă și două tentative de omor
Dar nu doar Rushdie a avut probleme în urma publicării acestui volum, ci și trei dintre traducătorii săi.
Astfel, în iulie 1991, traducătorul japonez al „Versetelor satanice” a fost găsit ucis într-o universitate la nord-est de Tokyo.
Poliția a declarat că traducătorul, Hitoshi Igarashi, care lucra ca profesor asistent de cultură comparată, a fost înjunghiat de mai multe ori și abandonat în holul din fața biroului său de la Universitatea Tsukuba. Ucigașul nu a fost găsit niciodată.
Deși poliția japoneză nu a putut identifica dovezi care să lege asasinatul de traducerea cărții, Rushdie a emis la acel moment o declarație scrisă în care transmitea condoleanțe familiei acestuia.
“Sunt extrem de afectat de vestea uciderii domnului Hitoshi Igarashi și ofer condoleanțe și cea mai profundă compasiune familiei sale”, a spus atunci scriitorul.
La începutul aceleiași luni, în iulie 1991, traducătorul italian, Ettore Capriolo, a fost înjunghiat în apartamentul său din Milano, dar a supraviețuit atacului.
De asemenea, traducătorul norvegian al cărții, William Nygaard, a fost împușcat de trei ori în 1993 în fața casei sale din Oslo – și el a supraviețuit.
Istoria unui război cultural
Sub titlul: “Cum a ajuns o carte să stârnească un război cultural”, ziarul britanic “The Guardian” a publicat, în 2009, un material legat de reacțiile musulmanilor la controversatul roman. În acel an se împlineau 20 de ani de când liderul religios al Iranului, ayatollahul Khomeini, l-a condamnat la moarte pe Salman Rushdie pentru că a “insultat” islamul. Khomeini a decedat în același an – 1989.
În declarația sa originală, difuzată la radioul iranian, Khomeini a cerut moartea tuturor celor care au fost asociați în mod conștient cu cartea și a spus că aceștia ar trebui executați “pentru ca nimeni să nu îndrăznească să insulte sfințenia islamică”.
Potrivit “The Guardian”, chiar și librăriile care aveau în stoc cartea au suferit de pe urma unor amenințări sau atacuri cu bombe.
Astfel, în 1989, mai multe librării au fost atacate cu bombe incendiare pentru că aveau în stoc romanul lui Rushdie. De asemenea, au fost descoperite dispozitive neexplodate în fililalele mai multor magazine.
În luna august a aceluiași an, Mustafa Mahmoud Mazeh s-a aruncat accidental în aer într-o cameră de hotel din Paddington, în timp ce pregătea o bombă menită să-l ucidă pe Rushdie.
Timp de ani de zile, se arată în material, romanul a fost retras de la afișarea în magazinele din întreaga lume, dar a devenit totuși un bestseller în mai multe țări, inclusiv în Statele Unite.