ComenteazăMinistrul Muncii Alexandru spune că vrea „continuarea acestui proiect în altă formă juridică. „Eu nu spun că este vina persoanei care se pensionează la 45 de ani, dacă acesta e cadrul legal, eu spun că avem o problemă de corectitudine în societate. (…) Deşi Curtea Constituţională a apreciat că nu se poate interzice cumulul pensiei cu salariul (…) personal aş dori să continui acest proiect, evident, într-o altă formă juridică pentru că mi se pare o măsură care aşază puţină corectitudine într-o zonă în care noi nu suntem corecţi cu noi înşine” a spus Alexandru.
Aceasta a spus că nu vede de ce un profesor sau un stomatolog ar fi mai puţin importat pentru societate decât cei care primesc acum pensii speciale.
„Nu sunt deloc persoana care să susţină tratament diferenţiat şi cu o judecată subiectivă asupra importanţei pe care tu o ai în societate. Eu cred că fiecare trebuie să primească un cuantum al pensiei decent şi cred că trebuie să avem curajul să luăm nişte decizii, să acceptăm că nu este nimeni special faţă de restul societăţii şi că fiecare a muncit cât a putut, cât a învăţat cât s-a priceput şi la sfârşitul vieţii nu trebuie tratat diferenţiat faţă de celălalt”, a mai afirmat ministrul Muncii.
Acesta spune că din banii „noştri, ai tuturor” sunt plătite pensiile speciale. În ceea ce priveşte cea mai mare pensie, al cărei cuantum este de 70.000 de lei, ministrul Muncii spune că acesta este un drept care a fost acordat şi care nu poate fi anulat.
„Măcar de-ar fi corectitudine de acum încolo. Majoritatea parlamentară constituită de PSD să aibă decenţa de a face dreptate de acum încolo” mai spus Alexandru.
Curtea Constituţională a admis miercuri sesizarea PSD privind Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, care prevede inclusiv interzicerea cumulului pensiei cu salariul de la stat, stabilind că este neconstituţională.
”În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind unele măsuri fiscalbugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative este neconstituţională. În argumentarea soluţiei, Curtea a reţinut că nu au fost respectate condiţiile constitituţionale referitoare la procedura angajării răspunderii Guvernului şi, în consecinţă, a admis criticile de neconstituţionalitate extrinsecă formulate”, a transmis Curtea Constituţională.