Premierul Viorica Dăncilă i-a trimis, vineri, preşedintelui Klaus Iohannis, noile propuneri de interimari, respectiv Daniel Suciu la Justiţie, Gabriel Leş la Interne, Nicolae Hurduc la Educaţie şi Eugen Teodorovici vicepremier pe probleme economice.

Klaus Iohannis a reacţionat şi a transmis, vineri, că premierul îi cere să încalce Legea fundamentală, solicitând numirea unui al doilea interimat succesiv la Ministerul Educaţiei. Şeful statului precizează că durata maximă de interimat e de 45 de zile, iar Daniel Breaz a exercitat această funcţie.

Potrivit unor surse politice, premierul Viorica Dăncilă îl popune pe Gabriel Leş, ministrul Apărării, interimar la Ministerul Afacerilor Interne, iar pe Daniel Suciu, ministrul Dezvoltării Regionale, interimar la Justiţie, în locul Anei Birchall.

Ministrul Cercetării, Nicolae Hurduc, este propus interimar la Ministerul Educaţiei Naţionale.

Pentru postul de vicepremier pe probleme economice este propus Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice iar pentru postul de vicepremier pentru partaneriatele strategiece este propus interimar Alexandru Petrescu, de la Comunicaţii.

Premierul mai are trei propuneri de interimari, la portofoliile lăsate libere de cei de la ALDE.

După ieşirea ALDE de la guvernare, şefa Executivului l-a propus pe ministrul Economiei, Niculae Bădălău, interimar la Energie, pe Ioan Deneş, ministrul Apelor, interimar la Mediu şi pe ministrul pentru IMM-uri, Ştefan Radu Oprea, interimar la relaţia cu Parlamentul.

Pe 18 septembrie, CCR a stabilit că există conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi preşedintele Klaus Iohannis pe tema refuzului şefului statului de revocare din funcţie a unor miniştri şi de desemnare a interimarilor.

Judecătorii CCR au decis că preşedintele Klaus Iohannis nu şi-a exercitat în mod corect competenţa, în privinţa revocării miniştrilor, în urma remanierii din 26 august. Astfel, ministrul Ana Birchall, pentru care s-a propus revocarea de la ministerul Justiţiei şi numirea ca vicepremier, ar trebui să fie demisă, şeful statului fiind obligat să semneze decretele prin care premierul a cerut acest lucru.

 
 

Urmărește-ne pe Google News