ComenteazăÎn primăvara anului 1982 scriitorul Virgil Tănase, proaspăt fugit de sub comunism, este răpit. La scurt timp, în spaţiul public apar informaţii cu privire la moartea sa iar la trei luni de la incident scriitorul apare viu şi nevătămat în redacţia unui ziar unde susţine o conferinţă de presă. Cazul este tras la indigo cu cel al jurnalistul Arkady Babchenko, despre care presa internațională a scris că a fost ucis.
În anii de “glorie” ai comunismul era o practică aproape asumată de aparatul de stat opresiv să elimine vocile critice ale disidenţilor care reuşeau să fugă din ţară. Iar nenumăratele tentativele de a reduce la tăcere redacţia în limba română a Europei Libere reprezintă cel mai puternic argument. În acest registru se înscrie şi povestea de viaţă a lui Virgil Tănase. După ce a publicat în revista Actuel un articol virulent la adresa lui Nicolae Ceaușescu, scriitorului-disident devine ţinta Direcţiei de Informaţii Externe. Este activat un agent din Franţa, Matei Haiducu, iar dorinţa lui Nicolae Ceauşescu de a-l elimina pe Virgil Tănase ar fi trebuit să fie împlinită. Doar că asasinul comuniştilor tradează şi ia legătura cu ofiţerii de contraspionaj francezi. Din acest moment începe operaţiunea de salvarea a scriitorul, o operaţiune care a presupus, paradoxal, “omorârea” lui în spaţiul public.
Comuniştii, traşi pe sfoară
”La 20 mai 1982, la ieşirea din locuinţa sa din Paris, Virgil Tănase este răpit. Soţia sa, îngrijorată, fără veşti, telefonează la DST(n.r. – serviciul de contraspionaj francez). A doua zi, însoţită de doi poliţişti ai acestui serviciu, ea reclamă la comisariatul din cartier dispariţia soţului său. A fost cu atât mai perfectă în rolul său de soţie îngrijorată, cu cât ea nu ştia ce s-a întâmplat cu soţul său şi că este pe cale să se joace o mare comedie […] Din verificare în verificare, DST a căpătat convingerea că nu este vorba despre o manipulare(n.r.-faptul că asasinul comunist a trădat). S-a decis o înscenare de proporţii: s-a lansat zvonul morţii lui Virgil Tănase şi a lui Paul Goma”, se arată în cartea “Des affaires très spéciales (1981-1985)”(n.r. – Afacerile delicate 1981-1985) scrisă de jurnaliştii francezi Jacques-Marie Bourget şi Yvan Stefanovitch.
Serviciul de contraspionaj l-a ascuns pe Virgil Tănase timp de trei luni și a lăsat ca serviciile de infomaţii comuniste să fie acuzate în spaţiul public de uciderea lui. La 30 august 1982, planul este dezvăluit de cotidianul ”Le matin de Paris”. La scurt timp, Virgil Tănase reapare la sediul revistei Actuel, acolo unde a publicat articolul, şi susţine o conferință de presă în care a explicat culisele planului de salvare.
„Un capitol închis”
Cotidianul Libertatea a luat legătura telefonic cu scriitorul-disident însă acesta a refuzat orice interviu, inclusiv în presa franceză, motivând că povestea de acum 36 de ani “reprezintă un capitol închis”.
Reamintim că jurnalistul Arkady Babchenko, despre care presa internațională a scris că a fost ucis, a apărut, viu, la o conferință de presă în Ucraina, potrivit Associated Press. Autoritățile uncrainene arată că uciderea lui Bobocenko a fost o înscenare pe care au pus-o la cale pentru a-l proteja de o tentativă de asasinare.