Virusolog român, despre vârfurile cazurilor de coronavirus în România

În România, vom avea două vârfuri ale pandemiei de coronavirus, spune virusologuil Molnar Geza, ambele având legătură cu reîntoarcerea acasă a românilor pentru sărbătorile de Paști.

Primul vârf va fi, spune Molnar Geza, în maximum două săptămâni, adică în prima jumătate a lunii aprilie; al doilea va fi după Paști.

Cunoscând obiceiurile și disciplina populației României, după Paști, la 7-14 zile vom mai avea un vârf, fără nicio discuție. Pentru că de sărbători mulți vom năvăli în mediul rural, vom avea întâlniri, reuniuni familiale, rude etc.

Virusologul Molnar Geza:

Astfel, explică Molnar Geza, trebuie să ne așteptăm și la ruralizarea acestor cazuri, la apariția lor și la sate, pentru că acum majoritatea sunt în mediul urban.

Specialistul reamintește că populația rurală din România este îmbătrânită, astfel că trebuie să ne așteptăm inclusiv la apariția cazurilor cu indice de gravitate mare și la decese; și nu doar în rural, ci în general, avertizează virusologul clujean.

Cu toate că previziunile nu sunt deloc optimiste, virusologul Molnar Geza spune că este înspăimântat de faptul că, de la o zi la alta, se schimbă radical o serie de lucruri, unele dintre acestea fiind exagerate și inutile.

Recomandări

Rezultate prezidenţiale Republica Moldova – Turul doi. Câte voturi au obținut Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo

Cât vom aștepta un vaccin

Sunt vreo 4-5 țări care au anunțat că sunt în faza de investigare clinică a unor vaccinuri: Germania, SUA, Marea Britanie, Israel; chiar și chinezii au spus că sunt într-o fază avansată.

Asta înseamnă următorul lucru, legat de ceea ce a anunţat managerul institutului „Matei Balș”, Adrian Streinu Cercel – că a intrat în relaţie cu o firmă sau un laborator de cercetare englez, care oferă un număr de doze din acel vaccin, care intră în faza a treia de investigare clinică – că va trebui, în funcţie de câte doze de vaccin primeşte, să constituie un lot de voluntari care se lasă vaccinaţi cu acest vaccin, concomitent cu un lot care primeşte placebo, adică nu primeşte vaccinul, ci primeşte o injecţie.

Pe urmă se încep cercetările de investigare, dar înainte se recoltează probe de sânge în primul rând pentru răspuns, apoi, conform protocolului lor, pe care nu-l cunosc, pentru că de obicei aceste protocoale sunt secrete, pentru că e patentul lui (al celui care dezvoltă vaccinul -n.red.), peste o săptămână, peste trei săptămâni, peste şase săptămâni, câte vor fi, se recoltează probe şi persoana vaccinată, concomitent cu lotul martor, este investigată, ca să vadă cât la sută a răspuns, care este intensitatea răspunsului imun la vaccinul respectiv.

Virusologul Molnar Geza:

Iar această procedură poate să dureze trei, patru, cinci, şase luni, mai spune virusologul.

După ce se trece de această fază clinică, reintră pentru controlul toxicologic şi, respectiv, al amestecului de producţie, care va dura cel puţin două-trei luni.

Recomandări

Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile

Şi abia apoi se trece la fabricarea vaccinului.

Având în vedere că orice fabrică are o capacitate determinată, toate aceste perspective sunt îmbucurătoare, dar sunt de durată, mai explică virusologul Molnar Geza, citat de platforma Cluj24.ro.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro