ComenteazăZona polară se încălzește de trei ori mai repede decât media globală, anunță oamenii de știință de la Universitatea Aberystwyth din Marea Britanie, motiv pentru care până în 2100, două treimi din permafrostul din zona Arcticii ar putea fi pierdut, iar deșeuri nucleare și agenți patogeni mortali vor ieși la suprafață, dăunând grav omenirii.
Topirea gheții din regiunea arctică va elibera substanțele radioactive extrem de nocive provenite din testele cu bombe nucleare din epoca Războiului Rece, efectuate de Uniunea Sovietică, dar și de Statele Unite. Cele 130 de bombe nucleare testate în atmosfera arctică de Uniunea Sovietică, în perioada 1965-1990, au lăsat în urmă niveluri ridicate de substanțe radioactive, foarte periculoase pentru sănătatea oamenilor, spune cercetătorii britanici.
În plus, dacă sunt eliberate de sub gheața arctică, virusurile vechi de mii de ani, aflate în calotă, ar putea fi dăunătoare pentru umanitate.
„Materialul radioactiv de la testele nucleare va fi eliberat. Alte probleme sunt legate de poluarea din zonă, cu arsenic, cu nichel, deoarece acolo au fost exploatări miniere. Pe de altă parte, rezervorul acționează ca un frigider pentru virusuri și bacterii. Prin topire, acestea sunt eliberate și aproximativ din ele 100 sunt rezistente la antibiotice”, a explicat, la Digi 24, Bogdan Antonescu, expert în fenomene meteo extreme.
„Odată cu topirea, acest material biologic și radioactiv este transportat în atmosferă. Totodată, la topire, prin permafrost se eliberează dioxid de carbon și metan, gaze cu efect de seră. Efectele sunt și la scară globală asupra întregii atmosfere”, a precizat Antonescu.
O încălzire a planetei cu 1,5 grade Celsius peste nivelurile din secolul al XIX-lea în comparaţie cu o creştere de 2 grade Celsius ar putea fi diferenţa dintre viaţă şi moarte, spun experții.
Dacă planeta se va încălzi cu 2 grade Celsius, numărul persoanelor afectate de valuri de căldură extremă va fi mai mult decât dublu. Un sfert de miliard de oameni vor fi afectaţi de penuria de apă. Oceanul Arctic va rămâne fără calotele glaciare nu doar o dată într-un secol, ci o dată la fiecare zece ani, iar nivelul oceanului va creşte cu circa jumătate de metru peste nivelurile secolului al XXI-lea.
Foto: EPA