Cu ce viteză medie circulă un tren în România. Un studiu care a costat 5,2 milioane de lei arată starea căilor ferate

Studiul a fost realizat de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) și a costat 5.259.531 lei, din care numai 15% din sumă a fost plătită de la buget, iar restul provine din fonduri nerambursabile. Concluziile sunt însă îngrijorătoare, așa cum au fost prezentate marți într-o videoconferință de către reprezentanții Autorității Feroviare Române, relatează Agerpres.

În privinţa condiţiilor tehnice descoperite pe liniile feroviare din România, şinele se prezintă într-o stare care variază „de la deplorabilă la rezonabilă”, iar în cazul podurilor şi sistemelor de drenaj există restanţe la mentenanţă foarte mari. Totodată, starea gărilor şi haltelor este caracterizată ca fiind „de la primitiv la bună”.

În „Studiul de sustenabilitate şi eficientizare a reţelei feroviare din România”, sistemele de semnalizare existente, la ora actuală, pe calea ferată, sunt caracterizate ca fiind vechi, mecanice, cu cheie. Totodată, sistemele sunt centralizate electro-mecanice sau electrice.

În plus, studiul mai arată că puţine dintre trecerile la nivel cu calea ferată sunt prevăzute cu protecţie, în timp ce multe dintre restricţiile de viteză sunt cauzate de starea liniei podurilor, vizibilităţii sau terasamentelor.

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Pe liniile de cale ferată operate de companii private circulă locomotive diesel second hand procurate din Franţa, Ţările de Jos şi Germania, iar frecvenţa oscilează între 6 şi 10 perechi de trenuri pe zi.

În acelaşi timp, pe liniile operate de CFR Călători circulă unităţi diesel vechi sau foarte vechi,(locomotive pe motorină) respectiv locomotivă cu un vagon sau două vagoane, cu o frecvenţă de operare între două şi şapte perechi de trenuri/zi.

Analiza s-a făcut și pe 113 linii şi secţiuni de linie, în lungime totală de 3.852 de km. Din totalul liniilor analizate, 97 fac parte din infrastructura neinteroperabilă, iar 16 din infrastructura interoperabilă. Scopul este eficientizarea și modernizarea transportului feroviar.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro