Expert în politici de sănătate: ”Într-o singură zi, de la începutul pandemiei, am avut mai mulți pacienți COVID în stare gravă la ATI decât avem astăzi”

Mixich avertizează că ”fără contextul complet, multe statistici sunt înșelătoare. Unii ignoră acest context fără reavoință, dar alții o fac intenționat, pentru a manipula în propriul interes. Iar în România, în această perioadă, acest interes este cu precădere unul politic. Deja (prea) multe statistici despre #coronavirus au început să fie manipulate în ultimul timp în interes politic”.

Expertul în politici de sănătate pune în context, pe pagina de Facebook, câteva dintre datele despre evoluţia COVID-19 raportate de autorităţi.

”Există însă un indicator care, urmărit constant, poate da o măsură fidelă a gradului de îngrijorare: numărul de pacienți COVID internați la ATI. Aici este punctul nevralgic și asta trebuie cu orice preț să evităm: momentul în care echipele medicale vor trebui să aleagă între pacienții COVID care primesc și cei care nu primesc asistență ATI. Acesta este numărul care nu poate fi coafat sau manipulat politic și el este în creștere continuă de la începutul lunii iulie”, arată Vlad Mixich.

Într-o singură zi de la începutul pandemiei am avut mai mulți pacienți COVID în stare gravă internați la ATI decât avem astăzi. Acea zi era 22 aprilie, în vârful stării de urgență.

Vlad Mixich:

Recomandări

Dosarul 10 August 2018: reperele unui proces început cu 5 ani întârziere. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile sunt la câteva luni de achitare

O altă statistică scoasă din context, potrivit lui Vlad Mixich, este gradul de ocupare a paturilor de ATI de către bolnavii COVID-19.

”Într-adevăr, locurile de ATI în spitalele desemnate COVID în București s-au ocupat. Desigur că există mai multe locuri la ATI în spitalele bucureștene în general, dar măsura de a menține unele spitale doar pentru pacienți COVID este, în continuare, una bună în condițiile românești. De ce? Pentru că nu sunt multe spitalele publice românești care au posibilitatea să-și organizeze circuite pentru suspecții/confirmații COVID complet separate de cei negativi. Așa că, deși s-ar putea mai bine, în condițiile date asta e…”, spune expertul în politici de sănătate.

Contextul numărului de cazuri şi al testelor efectuate

”Să luăm de exemplu numărul de cazuri noi de coronavirus anunțate zilnic. Anunțat așa, brut, fără niciun fel de context, acest număr este înșelător. Cu cât numărul de teste crește, evident că numărul de cazuri nou confirmate crește, cât timp epidemia nu e în faza ei de stingere. Și deocamdată nu este.

În încercarea de a controla această iluzie statistică, apare tot mai des raportarea cifrelor ca % de cazuri nou confirmate din numărul total zilnic de teste efectuate. Și acest procent este în creștere constantă de peste o săptămână, dar unii spun că acest procent este încă sub cel din luna aprilie… deci de ce ne îngrijorăm atât de mult? Pentru că aceasta nu este întreaga poveste”, spune Mixich.

Recomandări

Similitudini în programele de guvernare: decalogul USR – AUR

”Atunci când punem statistica în context, 5% pozitivi astăzi e un semn mai îngrijorător decât 5% pozitivi în aprilie”

”Modalitatea de a testa pentru coronavirus în iulie este diferită de cea din martie-aprilie. Testările de azi se apropie mai mult de o tipologie de screening, față de cele din primăvară când testările erau mult mai țintite.

Exemplu ușor de înțeles este că, astăzi, dacă mergi la spital pentru o naștere de exemplu, este obligatorie testarea. Dacă vrei să pleci în Grecia în vacanță, este obligatorie testarea. Și așa mai departe.

Cu alte cuvinte: ajungi mai ușor la un 5% pozitivi din numărul celor testați atunci când îi testezi pe cei care strănută sau au febră, și ajungi mult mai greu la un 5% pozitivi atunci când testezi și febrilii/strănucioșii dar și călătorii sănătoși sau alte persoane fără niciun simptom”, subliniază Vlad Mixich.

El atrage atenția că ”atunci când punem statistica în context, 5% pozitivi astăzi e un semn mai îngrijorător decât 5% pozitivi în aprilie”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro