„Creșterea fulminantă a numărului de cazuri s-a temperat în mod miraculos după ziua de luni, chiar înainte de congresul PNL. Aflu astăzi că peste 4.000 de teste pozitive din zilele de 23, 24, 25 septembrie nu au fost „alocate” de DSP București, adică nu au apărut în cifrele oficiale. Incidența ar fi fost altfel semnificativ mai mare. Aveți grijă de voi!”, scrie Vlad Voiculescu, fostul ministru USR-PLUS, în postarea sa, precizând, totodată, că nealocat înseamnă „dispărut din orice statistică oficială”.
Rata de infectare în București a ajuns sâmbătă, 25 septembrie, la 4,1 cazuri calculate la mia de locuitori, a anunțat Direcția de Sănătate Publică București. Pe lista de măsuri de restricție, intrată în vigoare sâmbătă, după ce Capitala a intrat miercuri în scenariul roșu, se află obligativitatea prezentării certificatului verde pentru accesul în restaurante, cinematografe, la nunți ori alte evenimente private.
Rata de incidență raportată de DSP București în perioada menționată de Vlad Voiculescu:
- 25.09.2021 – ora 10.00 – valoarea de 4,1
- 24.09.2021 – ora 10.00 – valoarea de 3,77
- 23.09.2021 – ora 10.00 – valoarea de 3,65
Pe 23 septembrie, Capitala a raportat 961 de infecții, vineri au fost 991, iar sâmbătă – 808 cazuri de COVID.
Grupul de Comunicare: Nu sunt 4.000 de cazuri nealocate în București, rata de incidență oricum nu lua în calcul cele trei zile
Contactați de Libertatea, reprezentanții Grupului de Comunicare Strategică resping acuzațiile lui Voiculescu. Și spun că numărul total de cazuri pozitive nealocate în cele 3 zile (23, 24, 25 septembrie) la nivelul întregii țări, inclusiv cu cele din București, este de doar 2.241.
În plus, reprezentanții GCS transmit că rata de incidență pentru data de 25 septembrie (ziua congresului PNL, n.red.) oricum nu avea cum să fie influențată de numărul de cazuri din cele trei zile și asta pentru că, potrivit metodologiei aprobate chiar pe vremea ministrului Vlad Voiculescu, aceasta se calculează luând în socoteală un interval de 14 zile, calculat cu 3 zile anterior datei curente. Așadar rata de incidență în București pentru data de 25 septembrie, de exemplu, se calculează luând doar cazurile până pe 22 septembrie, deci nu și cele trei zile invocate de Voiculescu.
„Nu putem vorbi de 4000 de cazuri nealocate în București, pentru că testele nealocate sunt la nivel național și vor fi alocate pe județele/locurile de infectare a respectivelor persoane, în funcție de datele rezultate în urma anchetelor epidemiologice.
De asemenea, numărul cazurilor pozitive din zilele de 23, 24 și 25 NU influențează cu nimic incidența din data de 25 septembrie, pentru că la stabilirea incidenței este luat în calcul un interval de 14 zile, calculat cu 3 zile anterior datei curente. Precizez că acest mecanism de calcul a fost stabilit chiar de domnul Vlad Voiculescu.
Aceste cazuri nealocate pe județe nu sunt „șterse”, cum susține Vlad Voiculescu, ci sunt raportate în fiecare bilanț zilnic.
Cazurile nealocate pe județe, la care probabil face referire dânsul, nu sunt un element de noutate, au existat inclusiv în mandatul domnului ministru și rezultă din necesitatea unui interval de timp pentru efectuarea anchetelor epidemiologice, astfel încât cazurile să fie corect alocate pe județe și nu acolo unde a fost prelucrat testul de laborator”, se arată în răspunsul oferit pentru Libertatea, de reprezentantul GCS, Iulian Drăgoi, care a subliniat că la nivelul întregii țări
Voiculescu a modificat modul de calcul al ratei de incidență
Vlad Voiculescu a anunțat noul mod de calcul al ratei incidenţei cazurilor COVID în luna martie, când ocupa funcția de ministru al Sănătății. Acesta preciza atunci că rata se va calcula la 14 zile.
„Este foarte simplu. Este de asemenea 14 zile, de aceea se numește incidența la 14 zile, doar că ne uităm la 14 zile începând cu a treia zi în urmă, pentru a avea toate datele despre testele deja pozitivate, respectiv alocate”, spunea Vlad Voiculescu într-o conferință din 25 martie.
Atunci fostul ministru al Sănătății spunea că „durează 48 de ore, cu aproximație, ca aceste teste să fie finalizate, respectiv alocate către un județ sau altul. Este atât de simplu”. „Diferența nu este fenomenală, este una care întârzie adoptarea unor măsuri”, explica atunci Vlad Voiculescu.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro