Interviu cu Vladimir Kara-Murza, proeminent opozant al lui Putin: ”Istoria ne arată că planurile dictatorilor nu se realizează mereu. Și Ceaușescu spunea că are 99% susținere”

• Vladimir Kara-Murza este unul dintre opozanții importanți ai lui Vladimir Putin, care a trecut de două ori pe lângă moarte, în urma unor presupuse otrăviri.
• Kara-Murza crede că societatea civilă din Rusia se poate mobiliza pentru a-i dejuca lui Vladimir Putin planul de a rămâne lider pe viață.
• Politicianul de opoziție nu crede în sondajele de opinie și spune că frica lui Putin de alegeri reale arată de fapt lipsa de popularitate a regimului.
• Opozantul speră că România va adopta în Parlament așa-numita Lege Magnițki, care stabilește cadrul pentru sancționarea cetățenilor străini vinovați de încălcarea drepturilor omului sau de corupție.
• La cinci ani de la moartea lui Boris Nemțov, Kara-Murza acuză regimul că a blocat o anchetă reală care să îi pedepsească pe cei care au comandat asasinatul.

”Cred că strategia lui Vladimir Putin este cunoscută din cel puțin 2003, anul în care a închis ultima televiziune privată independentă din Rusia, când l-a încarcerat pe unul dintre principalii săi oponenți, magnatul Mihai Hodorkovski, și când a înscenat un scrutin legislativ incorect, care a avut drept rezultat un parlament fără opoziție democratică”, spune Vladimir Kara-Murza pentru Libertatea, cu referire la reforma constituțională promovată de liderul de la Kremlin, care, spun criticii, i-ar putea asigura controlul etern al puterii.

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Cred că a fost clar de atunci că Putin va încerca să stea la putere atât cât va fi în viață.

Vladimir Kara-Murza:

Reforma constituțională este în acest moment în stadiu de aprobare în Parlamentul Rusiei. ”Este doar o formalitate. La prima citire, schimbările au fost adoptate cu 432-0. Într-un fel pare că suntem înapoi în era Sovietului Suprem, care aproba deciziile Biroului Politic”, observă politicianul.

Kara-Murza crede că singura întrebare rămasă este cea privind metoda pe care Putin o va alege pentru a rămâne la putere după 2024. El consideră că deocamdată, Putin are două posibilități.

Una dintre variante este aceea care presupune că Putin va rămâne lider la Kremlin, în ciuda faptului că reforma promovată chiar de el stabilește limita de mandate prezidențiale la două. În acest sens, Kara-Murza invocă precedentul unei legi de acum 20 de ani, care limita numărul de mandate ale guvernatorilor regionali la două.

”Legea a fost adoptată, iar interpretarea a fost aceea că, deoarece este o nouă lege, numărătoarea mandatelor reîncepe de la zero”, explică politicianul, care crede că precedentul ar putea fi folosit de Putin în cazul lui, mai ales că reforma constituțională întărește controlul președintelui asupra Curții Constituționale.

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

A doua variantă a lui Putin este rămânerea la putere în fruntea unei noi structuri pe care reforma constituțională o întărește: Consiliul de Stat.

”Este un model folosit în Kazahstan. Acum câțiva ani, liderul suprem al țării, Nursultan Nazarbaev, a lăsat postul de președinte pentru cel de președinte al Consiliului de Stat și continuă să dețină puterea. Deci Putin ar putea să încerce să transplanteze modelul central-asiatic pe tărâm european”, spune Kara-Murza.

”Întrebarea este cât de puternică va fi reacția societății”

Kara-Murza își păstrează totuși optimismul în privința șanselor opoziției de a-l stopa pe Putin.

”Din fericire, așa cum ne-a arătat istoria, planurile dictatorilor nu se transformă întotdeauna în realitate. Și asta le este bine cunoscut oamenilor din țara dumneavoastră. Toată lumea își amintește de momentul decembrie 1989, când Nicolae Ceaușescu a convocat un mare miting în București, care ar fi trebuit să fie unul de sprijin. Dar după cum ne amintim, lucrurile au evoluat diferit”, spune politicianul.

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

De fiecare dată când Kremlinul susține că Vladimir Putin este atât de popular printre ruși și ne arată aceste sondaje de opinie false, îmi amintesc de ce spune un bun prieten de-al meu, Boris Vișnevski, parlamentar de opoziție în legislativul de la Sankt Petersburg. El spune că Ceaușescu se bucura de o popularitate de 99%, cu două săptămâni înainte de a fi înlăturat de la putere. Sunt istoric prin educație, așa că am verificat asta în presa din acea perioadă. Și se pare că era adevărat. Evident însă, doar pe hârtie.

Vladimir Kara-Murza:

Pentru opozanții regimului Putin urmează o perioadă importantă.

”Principala întrebare acum este cât de puternică este reacția societății. Vedem deja lideri ai opoziției care se organizează pentru referendumul național care va fi convocat cel mai probabil în aprilie pentru aprobarea reformei constituționale. Vor încerca să întoarcă acest scrutin împotriva Kremlinului”, spune Kara-Murza.

El speră că rușii se vor mobiliza așa cum au făcut-o chilienii în 1988, când au respins reforma constituțională a lui Augusto Pinochet.

”E important că poate pentru prima oară în cele două decenii de când Putin este la putere, cetățenii din Rusia vor avea o alegere foarte clară, o alegere binară: da sau nu? Sunteți pentru regim sau împotriva lui. Și este important de văzut cum se organizează societatea civilă din Rusia și opoziția pro-democratică pentru a încerca să întoarcă planurile regimului împotriva lui”, spune Kara Murza.

”Principalul factor al schimbării va fi demnitatea”

Kara-Murza crede că sondajele date publicității, care afirmă în mod repetat popularitatea lui Putin, nu sunt o măsurătoare bună.

”Un instrument mai bun de măsurare a popularității este teama regimului de a avea contracandidați în alegeri. Dacă ne uităm de la alegerile din 2003 și până acum, vedem că în cele mai multe cazuri, contracandidații reali nu au fost nici măcar lăsați să paticipe la scrutin.

Cel mai bun exemplu este cel mai recent scrutin prezidențial, de acum aproape doi ani. Erau doi lideri ai opoziției care voiau să candideze. Unul era Boris Nemțov, celălat era Alexei Navalnîi. Niciunul nu a fost pe buletinul de vot. Nemțov pentru că a fost ucis cu câțiva ani înaine, iar Navalnîi pentru că a primit o interdicție de a candida”, spune politicianul.

Vorbind despre starea economiei, politicianul observă că aceasta stagnează încă dinainte de 2014, deși propaganda Kremlinului dă vina pe sancțiunile Vestului.

Dar nu cred că economia va fi primul factor al schimbării. Cred că principalul factor al schimbării va fi demnitatea, deoarece avem o întreagă generație de ruși care nu au cunoscut alt lider în afara lui Putin.

Vladimir Kara-Murza:

Marea greșeală a Occidentului în relația cu Putin

Chestionat pe tema abordării Occidentului în relația cu regimul lui Putin, politicianul rus observă greșeala repetată făcută de liderii din SUA și UE.

”Dacă ne uităm înapoi la cei peste 20 de ani în care Putin a fost la putere, vedem că liderii occidentali au aplicat o politică de acomodare a lui Putin. Ne amintim de George Bush, care s-a uitat în ochii lui Putin și i-a văzut sufletul. Sau de Barack Obama, care a încercat o resetare a relațiilor cu Putin și l-a felicitat pentru munca pe care a depus-o pentru poporul rus.

Am văzut abordări similare în Europa. Tony Blair a fost unul dintre liderii aceștia. În acest timp, aveam instituții media închise în Rusia, aveam proteste ale opoziției dispersate, aveam prizonieri politici. Aveam partide de opoziție excluse în mod ilegal de la alegeri. Iar liderii occidentali întindeau covorul roșu pentru Putin”, spune Kara-Murza.

Politicianul subliniază că oricine studiază istoria modernă a Rusiei va vedea o corelare strânsă între politica internă și cea externă.

”Represiunea internă și agresiunea externă sunt stâns legate în Rusia. Nu are rost să te aștepți ca un guvern care încalcă drepturile propriilor cetățeni să fie respectuos față de normele internaționale”, spune Kara-Murza.

Acei lideri occidentali care au închis ochii timp de ani de zile la aceste încălcări ale libertăților din Rusia s-au trezit la prima anexare a unui teritoriu în Europa de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Adică ce a făcut Putin în Crimeea.

Vladimir Kara-Murza:

În așteptarea adoptării Legii Magnițki în România

Dincolo de aceste abordări, Kara-Murza salută totuși ”vocile principiale” ale unor politicieni americani precum foștii senatori John McCain, decedat între timp, și Ben Cardin.

”I-am numit deoarece ei au fost autorii, acum un deceniu, ai Legii Magnițki, care a revoluționat abordarea occidentală nu doar față de regimul Putin, dar față de orice regim autoritar. Am avut onoarea de a ajuta acest proces legislativ. Un mare rol l-a ajucat însă Boris Nemțov, care a numit Legea Magnițki cea mai pro-rusească lege adoptată vreodată într-o țară străină.

Legea impune sancțiuni țintite împotriva persoanelor responsabile pentru abuzuri asupra drepturilor omului și pentru corupție. Aceste persoane nu primesc vize nu au voie să dețină proprietăți sau să folosească sistemul financiar”, spune politicianul.

Există un motiv pentru care regimurile autoritare se tem de această lege.

E important de spus că în ciuda politicilor autoritare ale regimului, oamenii de la vârful puterii au obiceiul de a fura din Rusia pentru a cheltui în Occident. În vreme ce încalcă normele democratice în Rusia, merg în Occident și cumpără case, își petrec vacanțele și își trimit copiii la școli acolo. Această ipocrizie ar trebui oprită de Legea Magnițki.

Vladimir Kara-Murza:

Kara-Murza spune că în prezent există șase țări în întreaga lume în care legea este adoptată: SUA, Canada, UK, Estonia, Letonia și Lituania, dar știe că și în România au fost inițiate proiecte.

”Alte țări au inițiat discuții. Știu că au existat discuții și în Parlamentul României și sper că țara voastră se va alătura acestui cor al democrațiilor occidentale și va transmite un mesaj clar că escrocii și abuzatorii nu vor mai fi primiți în țara voastră sau în sistemul bancar.

În decembrie, Consiliul European a evitat amenințarea unui veto maghiar și a început pregătirile pentru a institui un regim la nivel UE pentru sancțiuni individuale. Aștept cu nerăbdare ziua în care acest proces va fi finalizat și UE va trimite un mesaj puternic”, spune politicianul.

Cinci ani de la asasinarea lui Boris Nemțov: ”L-au ucis pe cel mai puternic”

Vladimir Kara-Murza a trecut de două ori pe lângă moarte, în 2015 și 2017, în unul din cazuri ajungând în comă, la spital. Politicianul spune că a fost otrăvit, dar analizele efectuate nu au fost concludente.

Kara-Murza era colegul și prietenul apropiat al lui Boris Nemțov, cel mai puternic lider al opoziției din Rusia, ucis pe 27 februarie 2015 pe o stradă din Moscova, la mai puțin de 200 de metri de Kremlin.

La aproape cinci ani de la tragedie, politicianul spune că simte puternic pierderea prietenului și acuză autoritățile că nu au făcut nimic pentru a-i aresta și condamna pe cei care au comandat asasinatul.

”Pierderea la nivel personal este de neimaginat. Nu sunt cuvinte pentru a o exprima nici acum, după cinci ani. Există acea zicală că timpul vindecă. Dar nu prea s-a întâmplat acest lucru”, spune politicianul.

”L-au ucis pe cel mai puternic. Boris Nemțov era cea mai proeminentă, cea mai principială, cea mai puternică și lucidă voce împotriva regimului autoritar și corupt al lui Vladimir Putin. Avea experiență guvernamentală. Avea un fel foarte eficient de a comunica cu oamenii. Era un comunicator foarte eficient pe scena internațională.

A ajutat la organizarea protestelor împotriva regimului. În timpul apogeului propagandei, în 2014, când presa lui Putin vorbea despre fasciștii din Ucraina și despre cum ne-am unit istoric cu Crimeea, Nemțov a condus zeci de mii pe străzile din Moscova, împotriva politicilor lui Putin.

Nu l-au putut mitui, nu l-au înfricoșat, nu l-au putut determina să emigreze, așa că l-au redus la tăcere în singurul mod în care au putut să o facă”, spune Kara-Murza.

Politicianul observă în același timp că după cinci ani, nicio anchetă semnificativă nu a avut loc asupra morții lui Nemțov, ”cel mai grav asasinat politic din istoria modernă a Rusiei”.

”Au existat niște făptași de rang inferior care au fost arestați și judecați, dar nimeni important. Au existat niște tentative de a merge mai sus și de a chestiona unele persoane de interes, dar încercările au fost blocate de superiori. Spre exemplu, șeful Comisiei de Investigații, generalul Alexander Bastrikin, care este prieten cu Putin, a blocat personal toate încercările de a ancheta un om pe nume Ruslan Gheremeev, ofițer al Ministerului de Interne rus, care este un apropiat al lui Ramzan Kadîrov, liderul din Cecenia.

Anchetatorii încercau să îl chestioneze pe acesta, ca parte a dosarului și să îl pună sub acuzație. În ambele cazuri au fost opriți de Bastrikin.

În plus, autoritățile ruse au ales deliberat un articol greșit al Codului Penal pentru a urmări cazul și au refuzat să trateze asasinarea liderului opoziției ca o crimă politică. Au refuzat să ancheteze persoane de interes”, mai spune Kara-Murza.

Putem spune că după cinci ani, e clar că autoritățile ruse sunt implicate într-o mușamalizare la nivel înalt a asasinării lui Boris Nemțov. Cred că motivul este foarte clar pentru cititorii dumneavoastră și pentru oricine urmărește ce se întâmplă în Rusia azi.

Vladimir Kara-Murza:

Politicianul își afirmă totuși siguranța că asasinii lui Nemțov vor fi judecați.

”Nu am nicio îndoială că și organizatorii și cei care au plănuit asasinatul vor fi aduși în fața tribunalului din Rusia și se va face dreptate.

Până atunci însă, vom face tot posibilul să abordăm instituțiile internaționale, Consiliul Europei și OSCE, să aducă măcar un fel de responsabilitate pentru această crimă. Vara trecută, APCE a publicat propriul raport pe tema acestui caz. Iar luna aceasta, pe 20 februarie, Adunarea Parlamentară a OSCE va publica propriul raport pe tema investigației”, mai spune politicianul, care mulțumește parlamentarilor români din cele două instituții care ”ne-au ajutat să facem dreptate și să asigurăm responsabilitate”.

Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!

Urmărește-ne pe Google News