„Este deja clar acum că preocupările fundamentale ale Rusiei au fost ignorate”, a declarat Putin într-o conferință de presă susținută marți la Moscova, alături premierul maghiar Viktor Orban.
Liderul de la Kremlin a sugerat că SUA încearcă să atragă Rusia într-un război pentru a impune apoi sancțiuni, potrivit The Guardian.
Kremlinul a cerut ca NATO să nu se extindă spre est și garanții că Ucraina nu se va alătura niciodată alianței, precum și retragerea forțelor din țările est-europene în care NATO s-a extins după prăbușirea Uniunii Sovietice. Oficialii americani și europeni au respins aceste cereri ca fiind de neacceptat.
România a fost de două ori menționată explicit de Vladimir Putin în conferința de presă. Liderul a numit țările baltice, Polonia și România drept state în care NATO s-a extins în vecinătatea Rusiei și unde pot duce arme ofensive care să țintească teritoriul rus.
„Noi am primit promisiuni că infrastructura NATO nu se va muta niciun centimentru spre est. Și acum, vedem unde sunt rachete: Polonia, Romania, statele baltice. Au spus un lucru și au făcut altul. Am fost mințiti. Apoi, SUA s-au retras din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare. Am încercat să îi convingem să nu o facă, era un tratat fundamental pentru securitatea globală. Ei s-au retras și acum sistemele de lansare a rachetelor sunt în România și în Polonia. Vor fi acolo curând, dacă nu sunt deja. Pot deplasa rachete Tomahawk. Nu sunt sisteme antirachetă, sunt sisteme de atac care pot vedea pe teritoriul nostru mii de kilometri. Nu este asta o amenințare?”, a spus Vladimir Putin.
SUA și NATO au răspuns public în repetate rânduri îngrijorărilor exprimate de la Moscova, transmițând că instalațiile defensive de pe teritoriul Poloniei și României, precum scutul de la Deveselu, sunt forme de apărare antirachetă pur defensive, care nu pot opera ca arme ofensive împotriva Federaţiei Ruse.
Putin a mai acuzat Ucraina că are o doctrină politică prin care vrea să reia controlul asupra Crimeei, ceea ce reprezintă o amenințare asupra Rusiei, întrucât „Crimeea este un teritoriu suveran al Rusiei”.
„Haideți să ne imaginăm că Ucraina este stat NATO și vor începe această operațiune. Atunci, ar trebui să intrăm în război cu NATO? S-a gândit cineva la asta? Eu nu cred că a făcut-o”, a transmis președintele rus.
Putin a subliniat că „speră că dialogul cu Ucraina” va continua și a mai acuzat SUA că folosesc Ucraina drept „un instrument” pentru a împierdica dezvoltarea Rusiei.
„Pot face asta în multiple moduri. Ne pot atrage într-un fel de conflict militar și, prin folosirea aliaților din Europa, să impună sancțiunile dure împotriva noastră, despre care Statele Unite vorbește. Sau pot atrage Ucraina în NATO și să deplaseze acolo arme ofensive și să instige la acțiuni pentru reluarea Crimeei și Donețkului cu forță și astfel să ne atragă iar în război”, a continuat președintele rus.
Liderul de la Kremlin a transmis, la final, că trebuie găsite metode pentru a ajunge la o înțelegere care să garanteze securitatea tuturor statelor.
Declarațiile vin în plină criză Rusia-Occident generată de comasarea de către Rusia a peste 100.000 de militari în apropierea granițelor Ucrainei. Statele Unite și NATO au avertizat că Rusia ar putea pregăti o invazie.
Oficialii ruși au negat orice plan de a ataca Ucraina, dar Vladimir Putin nu a ieșit public în 2022 pentru a aborda această chestiune. Președintele rus a vorbit ultima dată pe această problemă pe 23 decembrie, când a adoptat un ton combativ, la conferința de presă anuală, ca răspuns la un jurnalist britanic care a întrebat dacă va garanta că Rusia nu va invada Ucraina.
Întâlnirea de marți a lui Vladimir Putin cu Viktor Orban a făcut parte dintr-o serie de discuții diplomatice care vizează dezamorsarea crizei. Înainte de a se întâlni cu liderul ungar, Putin a vorbit marți prin telefon cu premierul italian Mario Draghi, care a avertizat că o „agravare a crizei” va produce „consecințe grave”.