20 comentarii„Auzim ameninţări de la Kremlin aproape în fiecare zi, cel mai recent, din nou, împotriva prietenilor noştri din statele baltice”, a declarat Pistorius, la exact un an de la preluarea mandatului de ministru federal al apărării.
Referitor la armata germană (Bundeswehr), Boris Pistorius a accentuat: „Trebuie să ne consolidăm rapid capacităţile de apărare, în contextul urgenţei situaţiei ameninţării”.
„Aşadar, trebuie să luăm în calcul faptul că Vladimir Putin ar putea chiar ataca o ţară NATO, cândva”, a afirmat Boris Pistorius, care a estimat că, dacă ar fi să se întâmple, „experții noștri se așteaptă la o perioadă de cinci până la opt ani în care acest lucru ar putea fi posibil”.
Prin apelul său ca Bundeswehr să devină „pregătită de război”, Pistorius a dorit să „zdruncine societatea” germană. El aşteaptă propuneri pentru reintroducerea unei versiuni a serviciului militar obligatoriu până în aprilie, după ce ţara sa a renunţat la acesta în 2011.
Potrivit ministrului german, industria apărării trebuie să devină mai eficientă. Boris Pistorius s-a pronunţat pentru reformarea datoriei publice, din raţiuni de securitate. „Cu un mecanism al datoriei în forma actuală, nu vom putea traversa aceste crize teferi”, a explicat el.
Pe de altă parte, ministrul a respins cererile de suplimentare a ajutorului militar german pentru Ucraina, spunând că Bundeswehr nu poate ajunge la „epuizare” şi nu poate lăsa Germania „lipsită de apărare”.
Miercuri, președintele comitetului militar al șefilor naționali al NATO, amiralul Rob Bauer a declarat că alianța militară se confruntă cu „cea mai periculoasă lume din ultimele decenii” și a cerut o „transformare în război a NATO”.
La începutul acestei luni, comandantul șef al Suediei, generalul Micael Bydén, le-a cerut în mod similar suedezilor să „se pregătească mental” pentru război. În aceeași zi, ministrul apărării civile al Suediei, Carl-Oskar Bohlin, a avertizat de asemenea că „războiul ar putea veni în Suedia”, relatează Politico.
În interviul său din Der Tagesspiegel, Pistorius a spus că avertismentele suedeze sunt „de înțeles dintr-o perspectivă scandinavă”, adăugând că Suedia se confruntă cu „o situație și mai gravă”, dată fiind apropierea sa de Rusia. De asemenea, nu este încă membru al alianței NATO, așteptând aprobarea Turciei și Ungariei pentru aderare.
„Dar trebuie, de asemenea, să învățăm să trăim din nou cu pericolul și să ne pregătim, militar, social și în ceea ce privește apărarea civilă”, a avertizat Pistorius.
Polonia, care cheltuiește peste 4% din PIB-ul său pentru apărare în acest an, este, de asemenea, îngrijorată de imprevizibilitatea Rusiei în urma atacului neașteptat asupra Ucrainei din 2022. „Rusia sfidează logica. Ce s-a întâmplat în 2022 părea imposibil. Trebuie să fim pregătiți pentru orice scenariu”, a spus ministrul apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, într-un interviu de televiziune, la începutul acestei săptămâni.
La sfârșitul anului trecut, Germania și-a reînnoit doctrina militară și strategică pentru prima dată din 2011, cu scopul de a transforma Bundeswehr într-o forță militară capabilă să facă față unui război.
„Războiul a revenit în Europa. Germania și aliații săi trebuie din nou să facă față unei amenințări militare. Ordinea internațională este atacată în Europa și pe tot globul. Trăim un punct de cotitură”, spune primul paragraf al noii doctrine.
Ministrul de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, un critic deschis al lui Putin, care a fost una dintre cele mai puternice voci în sprijinul Ucrainei în UE, a cerut joi Europei să accelereze pregătirile pentru o nouă agresiune rusă.
„Există șansa ca Rusia să nu fie oprită în Ucraina”, a spus Landsbergis, pentru AFP, la Forumul Economic Mondial de la Davos. „Nu există niciun scenariu în acest sens că, dacă Ucraina nu câștigă, s-ar putea termina cu bine pentru Europa”, a avertizat el.