1 comentariu„Regimul de la Kiev a lansat o altă provocare majoră”, a declarat Putin despre incursiunea din Kursk la o întâlnire cu membrii guvernului.
El a acuzat totodată forțele ucrainene că „bombardează fără discriminare”, inclusiv „obiective civile”. De altfel, un astfel de comportament a fost observat în repetate rânduri mai ales în cazul Rusiei de la lansarea agresiunii sale militare la scară largă împotriva Ucrainei, la 24 februarie 2022.
Putin a cerut autorităților regionale vecine cu Kursk să acorde asistență zonei afectate de incursiunea care a început în zorii zilei de marți.
Liderul de la Kremlin a ținut, de asemenea, o reuniune în cadrul Consiliului de Securitate. La reuniune, șeful Statului-Major al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, responsabil totodată de războiul din Ucraina, a susținut că se confruntă de marți, de la ora locală 5:30, cu o forță de circa 1.000 de oameni care încearcă să cucerească districtul Sudjanski, ce se întinde pe o suprafață de aproape 1.000 de kilometri pătrați. Inițial, rușii au spus că luptă împotriva a „300 de ucraineni”, după care au ridicat numărul la 400.
Generalul Gherasimov susține că forțele rusești din zonă au oprit „înaintarea inamicului în profunzimea regiunii Kursk”. „Pierderile inamicului s-au ridicat la 315 persoane, dintre care cel puţin 100 de persoane ucise şi 215 persoane rănite. Au fost distruse 54 de unităţi de vehicule blindate, inclusiv şapte tancuri”, a raportat el, fără a prezenta detalii.
În cele din urmă, Gherasimov, citat de agenția de presă Reuters, preluată de news.ro, a promis că „operaţiunea va fi finalizată prin înfrângerea inamicului şi atingerea frontierei de stat”.
Ce se întâmplă în regiunea Kursk
Conducerea de la Kiev nu a confirmat oficial operaţiunea din această regiune vecină cu regiunea ucraineană Sumî, despre care au informat îndeosebi oficialii şi bloggerii militari ruşi. În timp ce Moscova pune această incursiune pe seama armatei ucrainene, analistul militar al revistei Forbes, David Axe, afirmă că este vorba de o intruziune a „Legiunii Libertate pentru Rusia”, formată din voluntari ruşi care luptă de partea Kievului, relatează agenția de presă EFE, preluată de Agerpres.
Potrivit canalului militar ucrainean DeepState, mai mulţi soldaţi ruşi au fost luați prizonieri în districtul Sudjanski. „Forţele armate (ucrainene – n.r.) conduc un grup de «kaţapi» (nume depreciativ folosit pentru ruşi – n.r.) pe teritoriul Ucrainei”, a anunţat în noaptea de marţi spre miercuri DeepState.
DeepState a mai raportat distrugerea a două tancuri ruseşti, a unui elicopter de atac Ka-52, a unui camion militar şi a unui grup de infanterişti inamici pe un pod din Kursk.
Dacă Ministerul rus al Apărării a susținut inițial că a respins atacul, mai târziu a recunoscut că a trimis întăriri în zonă. Unele canale de Telegram, atât ucrainene, cât și rusești, relatează că părțile implicate în incursiune au preluat controlul asupra a patru sate de lângă orășelul Sudja, unde autorităţile au ordonat evacuarea tuturor instituţiilor oficiale, în timp ce civilii sunt nevoiţi să plece singuri.
Ce spun experții
Unii bloggeri militari ruşi au transmis că, în unele sectoare din regiunea Kursk, „trupele ucrainene” au avansat pe o distanţă de aproximativ 10-15 kilometri în interiorul frontierei recunoscute internațional a Rusiei.
Părerile experţilor sunt împărţite cu privire la scopul şi utilitatea operațiunii în acest moment, când forţele ucrainene pierd ușor teren în regiunea Doneţk.
Corespondentul militar ucrainean Andrei Ţaplienko este de părere că, prin această incursiune, Kievul distruge planurile Kremlinului de a lansa un atac transfrontalier asupra regiunii Sumî, un atac preconizat pentru luna în curs.
Alţi experţi ucraineni speculează că Ucraina încearcă astfel să disloce forţele invadatoare din Donețk și să împiedice înaintarea lor spre oraşele strategice Pokrovsk şi Toreţk.
Cu toate acestea, David Axe se arată sceptic în privința utilității incursiunii. „Totul este foarte dramatic şi, de asemenea, o risipă inutilă de resurse militare preţioase”, susţine el.
Luptele din districtul Sudjanski au loc într-un moment crucial al războiului din Ucraina. În timp ce pierde teren după eșecul contraofensivei sale de anul trecut și se confruntă cu perspectiva revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, Ucraina arată Occidentului că încă mai poate organiza bătălii majore și caută să obţină cea mai puternică poziţie de negociere posibilă pe câmpul de luptă. Or, Trump a spus că va pune capăt imediat războiului, comentează Reuters.
Temeri în privința livrărilor de gaze
Două bloguri militare ruseşti au susținut, fără a furniza dovezi, că forţele ucrainene au capturat o instalaţie de măsurare a gazelor în Sudja, dar situaţia din teren nu poate fi verificată în mod independent, notează Reuters.
Compania rusă Gazprom a anunțat că va furniza miercuri 39,4 milioane de metri cubi de gaze către Europa via Ucraina, în scădere faţă de volumul de 42,4 metri cubi de marţi.
Potrivit părții ucrainene, gazele naturale rusești tranzitau miercuri în regim normal către Europa. „La 13:00, ora Kievului, gazul este transportat către consumatorii europeni ca de obicei, fără nicio modificare”, a dat asigurări operatorul ucrainean pentru Reuters.
Staţiile de măsurare și transfer de la Sudja sunt în prezent singurul punct de intrare a gazului natural rusesc în sistemul ucrainean de transport către Europa.
În mai 2022, la începutul invaziei ruseşti în Ucraina, operatorul ucrainean de tranzit a oprit transportul de gaze pe o linie secundară, prin punctul de tranzit de la Sohranivka, aproape de regiunea Luhansk, ocupată aproape în totalitate de Rusia.
Kievul a explicat atunci că forţele ruse au început să preia gazul destinat Europei şi să îl trimită către zonele controlate de separatiștii din Donețk și Luhansk.
După închiderea Sohranivka, volumele de tranzit au scăzut cu un sfert, deoarece Gazprom a susținut că nu a fost în măsură să redirecţioneze volumele către Sudja.
În prezent, aproximativ 42 de milioane de metri cubi de gaze trec zilnic prin Sudja. Volumul total anual de tranzit este de aproximativ 14 miliarde de metri cubi.
Acordul privind tranzitul gazelor ruseşti către Europa via Ucraina expiră în 2024, iar Kievul a anunțat deja că nu intenţionează să îl prelungească sau să încheie un nou acord.