Vladimir Putin le-a spus școlarilor, la o lecție deschisă: „Nu există țări ostile Rusiei”

Încurcat de ofensiva ucraineană în regiunea rusă Kursk, care a marcat primele pierderi teritoriale ale Rusiei după cel de-al Doilea Război Mondial încoace, Vladimir Putin a trasat liniile propagandistice pe tema acestei evoluții a războiului într-o lecție deschisă ținută la Școala nr. 20 din Kîzîl înainte de a se duce în vizită în Mongolia.

Apel la susținerea soldaților ruși

Liderul de la Kremlin a prezentat incursiunea din Kursk drept o „provocare” menită să „oprească ofensiva rusă din Donbas”. „Dar această încercare a eșuat”, a susținut el.

Evocând situația elevilor Kursk, Briansk și Belgorod, trei regiuni vecine cu Ucraina, Putin a dat asigurări că „forțele armate ruse vor face totul” pentru ca „viețile lor să revină la normal”.

El i-a catalogat „bandiți” pe soldații ucraineni implicați în ofensiva din Kursk și a apreciat că „faptele armatei ruse din cursul operațiunii speciale” – așa cum numește Kremlinul războiul din Ucraina – „merită să fie scrise în cărți”.

Vladimir Putin nu a menționat nimic despre bombardamentele asupra școlilor, spitalelor, clădirilor rezidențiale și infrastructurii civile din Ucraina și nici despre crimele de război și crimele împotriva umanității de care sunt acuzați soldații ruși.

Recomandări

Ajutat de amantă și de soție, un candidat la primărie a dat foc casei în care dormeau copiii

În schimb, el a reluat retorica precum că Rusia duce războiul pentru a „proteja locuitorii din Donbas” de „facilitățile militare ale țărilor occidentale și de alte structuri anti-ruse de pe teritoriul” Ucrainei, numind-o pe cea din urmă o „așa-zisă” țară.

Liderul de la Kremlin a mai spus că „armata rusă eliberează (adică ocupă – n.r.) kilometru cu kilometru pătrat” din Ucraina.

Acuzații peste acuzații la adresa Ucrainei și a SUA

Putin a acuzat totodată „autoritățile așa-zisei Ucraine” că „nu sunt interesate să pună capăt ostilităților, deoarece se tem de rezultatele alegerilor după ridicarea legii marțiale”. El a susținut în schimb că și-a dori pace, dar inițial „să se ocupe de bandiții” care au intrat în regiunea Kursk.

Putin nu a spus nimic despre eșecul său în a proteja granițele Rusiei, așa cum s-a văzut în cazul ofensivei din Kursk, dar a cerut sprijin pentru soldații implicați în agresiunea militară din Ucraina. „Sprijinul” pentru soldații ruși care luptă în Ucraina „este fundamentul societății ruse și cheia victoriilor viitoare”, a conchis el în fața elevilor.

Înainte de a sosi în Mongolia, prima țară membră a Curții Penal Internaționale pe care o vizitează, Putin a acordat un interviu ziarului local Onoodor în care a acuzat SUA de „tragedia de Ucraina”.

Recomandări

Șefa IȘJ Timiș merge la Curtea Constituțională după ce a fost lăsată fără permis fiindcă a depășit o mașină de Poliție care „încurca circulația”

„Cauza principală a tragediei în curs din Ucraina este politica anti-rusă deliberată a Occidentului colectiv condus de SUA”, a susținut liderul rus, insinuând astfel că nu are nicio vină, deși el este cel care a ordonat invazia la scară largă din Ucraina, la 24 februarie 2022, după ce a anexat Crimeea în martie 2014 și a oferit sprijin rebelilor din Donbas.

Presa este „liberă” în Rusia

Putin i-a mai acuzat pe occidentali că persecută jurnaliștii ruși. „Pentru a se ascunde de faptele incomode, de informaţiile veridice, Occidentul, care se consideră etalonul libertăţii, a lansat o persecuţie deschisă împotriva corespondenţilor ruşi”, a declarat el pentru Onoodor, potrivit unei transcrieri furnizate pe site-ul Kremlinului.

În mod ironic, Putin a declarat că presa este liberă în Rusia, dar în anumite condiții. „Singura cerinţă pentru este respectarea legislaţiei ruse. Corespondenţii străini acreditaţi în ţara noastră ar trebui să înţeleagă acest lucru”, a subliniat el, recunoscând practic că presa străină și nu numai trebuie să se supună restricțiilor regimului său.

Remarcile lui Putin vin după ce autoritățile de la Moscova au interzis săptămâna trecută intrarea în Rusia a 92 de cetăţeni americani, inclusiv jurnalişti, avocaţi şi șefi de companii din cauza a ceea ce au descris ca fiind poziţia rusofobă a Washingtonului. Aceste interdicții vin după ani de represiune în Rusia și suprimare a presei independente, precum și a opoziției.

Recomandări

Energia eoliană a depășit în România producția de electricitate pe bază de cărbune. Cum s-a înclinat balanța în 2023 și 2024

În mai, parlamentarii ruşi au adoptat un proiect de lege care conferă procurorilor puterea de a închide birourile media străine din Moscova dacă o ţară occidentală a fost catalogată „neprietenoasă cu presa rusă”, mai exact cu un organ de propagandă al Kremlinului. Washingtonul a impus sancţiuni împotriva unor posturi de televiziune de stat din Rusia din cauza faptului că au răspândit dezinformări pe tema războiului din Ucraina.

Urmărește-ne pe Google News