Vladimir Putin riscă acuzații mai grave la CPI. Liderul de la Kremlin a dat avioane și bani pentru deportarea și rusificarea unor copii ucraineni

Raportul, realizat cu ajutorul Departamentului de Stat al SUA şi publicat marţi, a identificat 314 copii ucraineni transferați în Rusia în primele luni ale războiului la scară largă din Ucraina în cadrul unui program sistematic de rusificare finanţat de Kremlin.

Raportul, pregătit pentru Consiliul de Securitate al ONU

În martie 2023, Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis mandate de arestare pe numele liderului rus Vladimir Putin şi reprezentantei sale pentru „drepturile copilului” Maria Lvova-Belova din cauza implicării lor în crime de război prin deportări de copii ucraineni.

La acel moment, Lvova-Belova a susținut că a acționat din motive umanitare pentru a „proteja” copiii de acţiunile militare. Contactat de Reuters, biroul Mariei Lvova-Belova nu a comentat raportul, în timp ce Kremlinul nu a dorit să răspundă sub pretextul lipsei de timp.

Raportul întocmit de Yale School of Public Health oferă detalii despre programul de deportare şi persoanele implicate, inclusiv, după cum spune cercetătorul său principal, Nathaniel Raymond, despre noile legături cu Vladimir Putin.

Directorul executiv al Humanitarian Research Lab de la Yale, Nathaniel Raymond, urmează să îşi prezinte concluziile, miercuri, în Consiliul de Securitate al ONU. SUA deţin în această lună preşedinţia rotativă a acestui for internațional alcătuit din cinci membri permanenți și alții zece prin rotație.

Recomandări

Locotenenții primarului Daniel Tudorache încă fac afaceri cu bani publici. Unde s-au „lipit” după ce deputatul PSD a pierdut Primăria Sectorului 1

Vladimir Putin, acuzat și de crime împotriva umanității

Potrivit lui Raymond, noile cercetări aduc dovezi suplimentare la probele reținute de CPI împotriva lui Putin cu privire la „transfer forţat” de persoane de la un grup naţional şi etnic la altul. Raportul arată că „deportarea de copii ucraineni este parte a unui program sistematic, condus de Kremlin” de a-i transforma în „ruși”, subliniază cercetătorul.

Potrivit dreptului internațional, transferul forţat de persoane este o crimă împotriva umanităţii. Crimele împotriva umanităţii sunt în general considerate mai grave decât crimele de război de care este acuzat în prezent Putin, notează Reuters.

Întrebat de Reuters pe tema raportului, biroul procurorului CPI a spus că este util „pentru activităţile noastre continuate în acest caz”, dar că nu poate oferi informaţii suplimentare despre acuzaţiile sau acţiunile ce ar putea decurge din ancheta desfășurată în Ucraina.

Administrația Prezidențială de la Kiev și biroul Procurorului General al Ucrainei încă nu au comentat raportul.

Copiii identificați în raport

Raportul se axează pe date extrase din trei baze de date ale Guvernului rus privind adopţiile într-un interval de 20 de luni. Investigaţia de la Yale a trasat apoi logistica şi finanţarea acestui program şi a confirmat identităţile a 314 copii.

Recomandări

Efectele alegerii lui Călin Georgescu: izolare internațională, punere în discuție a apartenenței la UE și NATO

Această investigație face parte dintr-un demers al Departamentului de Stat pentru a documenta potenţiale încălcări ale dreptului internaţional şi crime împotriva umanităţii de către Rusia şi forţe aliniate ei în Ucraina. Nici Departamentul de Stat nu a răspuns deocamdată întrebărilor adresate de Reuters.

Copiii ucraineni aduşi în Rusia au fost supuşi unei „propagande pro-stat şi militariste”, afirmă autorii raportului, notând că au găsit practici de „reeducare patriotică” în toate centrele de plasare.

Stephen Rapp, numit de fostul preşedinte american Barack Obama ambasador itinerant pentru crime de război şi fost procuror la tribunalele internaţionale pentru Rwanda şi Sierra Leone, a examinat raportul şi a declarat pentru Reuters că acesta „dovedeşte implicarea lor directă, prin aducerea de modificări la lege şi punerea ei în aplicare pentru a permite şi accelera adopţii coercitive care ar fi fost ilegale în baza legislației aflate în vigoare în Rusia în februarie 2022”.

Conducerea de la Kiev estimează că aproximaitv 19.500 de copii ucraineni au fost transferați cu forța în Rusia sau în Crimeea ocupată. Maria Lvova-Belova contestă, evident, această cifră. În schimb, ea a susținut anterior că 380 de orfani şi copii ucraineni care nu se aflu în custodia părinţilor au fost daţi în plasament unor familii din Rusia între aprilie și octombrie 2022.

Recomandări

TikTok recunoaște o campanie ilegală de influențare a votului pentru Călin Georgescu și una a Sputnik. Răspunsurile nu i-au convins pe eurodeputați

Zboruri cu avioanele Kremlinului

Potrivit raportului, oficialii ruși au început să ia copii din teritoriile ucrainene ocupate în zilele care au precedat declanşarea invaziei la scară largă, în februarie 2022.

Forţele aerospaţiale ale Rusiei şi aeronave sub controlul direct al lui Putin au transportat mai multe grupuri de copii din Ucraina între lunile mai şi octombrie 2022. Cel puţin două grupuri de copii au fost transferați în Rusia. în perioada mai-octombrie 2022, cu avioane ale departamentului responsabil de proprietățile Kremlinului.

Copiii ajunşi pe 16 septembrie 2022 la aerodromul militar Şkalovski de lângă Moscova proveneau din regiunile ucrainene ocupate Doneţk şi Lugansk și fuseseră transportați inițial până la Rostov-pe-Don, nu departe de graniţa cu Ucraina, iar apoi îmbarcaţi într-un avion cu numărul RA-85123.

Potrivit raportului, este vorba de o aeronavă TU-154 operată de Escadrila 223 a Ministerului rus al Apărării, iar datele de pe site-ul Flightradar24.com confirmă informaţia.

Din cei 314 copii ucraineni identificaţi, 166 au fost daţi în plasament la cetăţeni ruşi. Ceilalţi 148 au fost înscrişi în baze de date de plasament din Rusia, iar în jur de o treime dintre aceştia au ajuns între timp în plasament la cetăţeni ruşi. Despre restul se ştie că se aflau ultima dată în instituţii din Rusia, se mai arată în raportul citat de Reuters.

Urmărește-ne pe Google News