Ce îl mână pe Putin în aventura ucraineană și de ce revendicările sale către Vest aduc aminte de Ialta. Analiza fostului premier suedez Carl Bildt

În vreme ce informațiile despre mobilizarea militară rusă de la granița ucraineană și despre solicitările Moscovei pentru Occident continuă să sosească, toată lumea se întreabă ce anume va urma: va invada Rusia țara vecină?

De fapt, Vladimir Putin urmează un scenariu vechi de opt ani, scrie fostul premier și ministru de externe suedez Carl Bildt pentru Project Syndicate, o organizație care publică și distribuie comentarii și analize.

Bildt, un diplomat cu o mare experiență și o voce influentă în politica europeană, amintește că în 2013, guvernul de la Moscova a lansat o ofensivă complexă pentru a împiedica Ucraina, Moldova și Armenia să semneze acordurile de asociere cu Uniunea Europeană.

Această ofensivă, scrie el, a declanșat o criză tot mai adâncă și care a schimbat profund politica internă a Ucrainei, poziția Rusiei în Europa și viitorul NATO.

La mai puțin de un an după, Rusia a anexat Crimeea și a demarat un efort transparent de dezmembrare a restului Ucrainei, susținând separatiștii din cele două regiuni estice. Din acel moment, 14.000 de oameni au murit în acest conflict. UE și SUA își reînnoiesc constant sancțiunile la adresa Rusiei, iar ONU condamnă regulat comportamentul Moscovei.

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

Fostul șef al diplomației suedeze consideră că Putin se află acum în fața perspectivei jenante de a rămâne în istorie ca liderul rus care a pierdut Ucraina.

„Putin vrea să recupereze ce a pierdut, din cauza gafelor anterioare”

Însă între timp, în pandemie, Putin a făcut apel la istorie, pentru a produce un eseu în care conturează practic un soi de imperiu slav și sugerează că deciziile privind soarta Ucrainei și Belarusului stau la Kremlin, scrie Bildt. Un semn clar că Moscova intenționează să recupereze ce a pierdut, din cauza gafelor anterioare.

Ce anume intenționează să facă Putin mai departe este necunoscut. Dar este plauzibil că el a simțit o slăbiciune în retragerea haotică a SUA din Afganistan și a înțeles că Washingtonul nu mai este dornic de o nouă aventură externă.

Indiferent de raționamentul lui Putin, scrie Bildt, Putin a abandonat de atunci dialogul cu liderii Ucrainei, a ignorat mediatorii germani și francezi și a mobilizat un număr impresionant de tancuri la graniță.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

Moscova și-a pregătit atent terenul. Oficialii și presa de stat au lansat avertismente agresive și au diseminat povești despre cum SUA ar plasa rachete în Ucraina pentru a lovi Moscova. Se vorbește chiar despre un genocid împotriva populației vorbitoare de limbă rusă și despre aderarea iminentă a Ucrainei la NATO.

Niciuna dintre aceste afirmații nu este adevărată, subliniază fostul ministru de externe. Dar sondajele de opinie sugerează că propaganda a fost eficientă: în jur de 39% dintre ruși cred că războiul este iminent, iar cifra va crește, pe măsură ce Kremlinul continuă să alimenteze frica populației.

Strategia lui Putin amintește de Ialta

Între timp, Putin și-a instruit diplomații să obțină acordul SUA și UE pentru solicitările sale privind noua formă de securitate.

În vreme ce o extindere a NATO nu figurează în calendarul apropiat, alianța nu poate accepta însă un acord care neagă dreptul unei țări de a-și stabili propriul destin, scrie diplomatul.

Recomandări

Infractori prinși cu ajutorul inteligenței artificiale. Profesor dr. Vlad Niculescu Dincă: Trebuie să înțelegem aceste „unelte”, altfel există un risc real să fim toți tratați ca suspecți | Interviu

Iar chestiunea nu ține doar de Ucraina. Președintele Finlandei, a cărei țară are o graniță cu Rusia, a subliniat că opțiunea de a adera la NATO este foarte importantă pentru securitatea statului nordic.

Deși nu există în prezent intenția unei asemenea aderări, Finlanda nu poate permite unei alte țări să îi limiteze suveranitatea.

La fel, țările din Europa Centrală și de Est se tem că cedarea în fața Kremlinului va încuraja Moscova să ceară și mai mult.

Nu e prea târziu pentru a împiedica o tragedie

În acest moment, întrebarea principală este dacă o soluție diplomatică este posibilă.

Soluțiile sunt puține, iar timpul pare scurt, scrie Bildt. Există propuneri pentru limitarea forțelor convenționale în Europa, spre exemplu, dar Rusia le-a respins în trecut, iar aceste soluții nu ar satisface dorința lui Putin de a crea o Rusie mare, scrie fostul ministru de externe.

Care ar fi scenariile posibile atunci?

Dacă acest lucru se întâmplă, toate opțiunile vor fi deschise în fața NATO. Sancțiuni severe și alte măsuri ar putea presa și mai mult Rusia, care are deja probleme economice. În plus, NATO își va consolida și mai mult prezența la granița cu Rusia.

Ținând cont de urmările previzibile, o invazie ar fi o nebunie, dar chiar și așa, acest scenariu nu poate fi exclus, crede fostul ministru de externe suedez. Și în vreme ce mulți de la Moscova au semne de întrebare cu privire la revizionismul agresiv al lui Putin, vocile lor nu sunt relevante.

O altă posibilitate iminentă este ca Moscova să provoace Ucraina să facă un pas ce ar justifica o invazie la scară mică, de genul celei văzute în 2014 și 2015. Dar riscul de escaladare ar fi mare și chiar și o invazie la scară mică ar expune Rusia la consecințe grave, spune Bildt.

Putin a intrat pe un drum periculos, dar nu este prea târziu pentru a împiedica și ca acest drum să ajungă la o tragedie, concluzionează fostul ministru de externe al Suediei.

Urmărește-ne pe Google News